Considerată ca loc de formare a numeroşi islamişti radicali, țara a fost lovită dur de atacuri coordonate, cele mai grave comise pe solul său după 1945, revendicate de organizaţia teroristă Statul Islamic.
În întreaga Belgie a fost ţinut un minut de tăcere în omagiul vitimelor atentatelor de marți, 22 martie, care sunt de „peste 40 de naţionalităţi diferite“, potrivit ministrului belgian de Externe, Didier Reynders.
Poliţia belgiană a lansat o operaţiune de căutare a unuia din autorii prezumptivi ai atentatelor coordonate, revendicate de organizaţia Stat Islamic şi soldate cu peste 30 de morţi şi peste 270 de răniţi. Autorităţile au difuzat o imagine cu trei presupuşi suspecţi care au comis atacurile asupra aeroportului Bruxelles-Zaventem, captate de o cameră video de supraveghere, în care trei bărbaţi împing cărucioare de bagaje. Procurorul federal belgian Frederic Van Leeuw a confirmat că este vorba despre fraţii Ibrahim şi Khalid El-Bakraoui. Primul s-a detonat în aeroport, al doilea în metrou. Ancheta a stabilit că cei doi El Bakhraoui au avut legătură și cu atentatele din Paris. Ei erau cunoscuţi de poliţie pentru furturi cu violenţă şi jafuri şi au fost menţionaţi de media belgiană ca având legătură cu suspectul-cheie al atacului din noiembrie anul trecut din capitala Franței, Salah Abdeslam, capturat vineri în Molenbeek, după patru luni de urmărire. La 15 martie, o sursă din poliţie citată de L’Obs declara că „fraţii El Bakraoui nu au profilul islamiştilor radicali, ci al persoanelor provenite din marele banditism, gata la orice pentru bani. Dar, dacă cei doi se radicalizează, atunci trebuie să ne temem de orice pentru că sunt foarte periculoşi“. Temerile s-au dovedit îndreptăţite. Într-un testament audio descoperit marți la o percheziţie, Ibrahim explica alegerea atentatului sinucigaş pentru că este vânat şi nu doreşte să meargă într-o celulă de închisoare.
Al treilea bărbat identificat, purtând vestă şi cămaşă albă, ochelari de soare sub o şapcă neagră, pentru care a fost lansat un aviz de arestare, este „activ căutat“. Contrar anunţării în presa belgiană a arestării lui, omul capturat la Anderlecht nu era Najim Laachraou, alias Soufiane Kayal, cel al cărui ADN a fost găsit pe „materialul explozibil care a fost utilizat în atacurile din Bruxelles“. Najim Laachraou are 24 de ani şi închiriase o locuinţă în Namur, care a fost folosită pentru pregătirea atentatelor din Paris. La 9 septembrie, Najim Laachraoui a fost controlat la bordul unei maşini, la frontiera austro-ungară, în compania lui Salah Abdeslam şi a lui Mohamed Belkaid, algerianul de 35 de ani ucis de poliţie în raidul din Forest.
Parchetul federal a precizat ieri că o bombă, produse chimice şi un drapel al SI au fost descoperite în timpul unei percheziţii la Schaerbeek, comună aflată la nord-est de Bruxelles.
„Celula secretă“ a SI
Statul Islamic a revendicat atentatele care au însângerat marţi dimineaţă Bruxelles-ul. Organizaţia teroristă a precizat, într-un comunicat, că „o celulă secretă de soldaţi ai califatului (…) s-a avântat în direcţia Belgiei creştine“, organizaţia jihadistă acuzând această ţară că „nu a încetat să combată Islamul şi musulmanii (…). Un număr de soldaţi ai califatului purtând centuri explozive, bombe şi mitraliere şi vizând locuri alese cu precizie în capitala belgiană Bruxelles, s-au lansat în interiorul aeroportului Zaventem şi într-o staţie de metrou pentru a ucide un mare număr de creştini. Apoi au declanşat centurile lor explozive în mijlocul oamenilor“.
Atentatele demonstrează că reţelele SI rămân capabile să comită operaţiuni sângeroase în pofida presiunii poliţieneşti la care sunt supuşi. Adesea considerat ca un sanctuar pentru islamiştii radicali, Bruxelles a scăpat până acum de atacuri care au însângerat Madridul în 2004, Londra în 2005 şi Parisul de două ori în 2015. Aceste noi atentate survin patru zile după capturarea spectaculoasă în comuna bruxelleză Molenbeek a francezului Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor dintre membrii comandoului care a comis atentatele din 13 noiembrie din Paris (130 de morţi). Două zile înaintea atentatelor din 11 septembrie 2001, un episod a plasat Belgia în centrul jihadului mondial – comandantul Massoud, principalul inamic al talibanilor în Afghanistan, este asasinat într-un atentat cu bombă. Cei doi asasini sunt tunisieni şi locuiau în Belgia.
Atentatele de marţi nu sunt o surpriză. De câţiva ani, Belgia se află practic în centrul tuturor anchetelor privind reţelele teroriste jihadiste cu baza în Europa. De la Mehdi Nemmouche, principalul suspect al masacrului de la muzeul evreiesc din Bruxelles, în mai 2014, la atacurile care au însângerat capitala belgiană la 22 martie 2016, itinerariile unuia şi altora se întretaie şi revin adesea pe micile străzi din Molenbeek.
Povestea s-a accelerat anul trecut. După atentatele din Paris, poliţia belgiană a lansat operaţiuni în regat vizând în special oraşul Verviers, unde au dezmembrat o celulă teroristă gata de acţiune. La 21 august, Ayoub El-Khazzani, un marocan de 22 ani care a locuit în Molenbeek, a încercat să deschidă focul asupra pasagerilor unui Thalys Amsterdam-Paris. Iar atentatele din 13 noiembrie din Paris au fost pregătite în mare parte în capitala Belgiei. Arestarea lui Salah Abdeslam urma să permită anchetatorilor să obţină noi indicii asupra structurii acestei reţele „cu ştaif“.
Belgia este ţara europeană care, raportat la populaţie, a furnizat cel mai mare contingent de combatanţi Statului Islamic. 400 de persoane au plecat în Siria, din care 117 au revenit.