Show la CSM: Tiberiu Niţu n-a ştiut legile, Bogdan Licu le-a ştiut, dar apare în interceptări într-un dosar penal, iar Codruţ Olaru ştie legi, are şi reuşite, dar propune detaşări fără acordul procurorilor, procedură care poate ascunde răfuieli.
Dacă Niţu primeşte aviz pozitiv, CSM se discreditează, spun specialiştii.
La audierile de ieri de la secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la care a aprticipat şi ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc, Tiberiu Niţu, candidatul pentru funcţia de procuror general al României, a repetat spectacolul de la prima audiere din urmă cu circa două luni, când nu a ştiut răspunsurile la întrebări. Atunci a dat vina pe agresivitatea întrebărilor lui Daniel Morar, care l-ar fi intimidat. Acum, Morar nu a mai fost prezent pentru că nu mai este membru CSM, dar Niţu tot nu a ştiut răspunsurile la întrebări.Spectacolul a fost gustat de membrii CSM Oana schmidt Hăineala, George Muscalu, Bogdan Gabor, Florentina Gavadia, Elena Hach şi de jurnaliştii prezenţi.
Spre exemplu, Niţu nu a ştiut că nu mai există parchete maritime şi fluviale, desfiinţate de noul Cod de procedură civilă, intrat în vigoare încă din februarie , anul acesta; nu a ştiut că procurorii militari au dublă subordonare – faţă de CSM şi Ministerul Justiţiei, pe de o parte, şi faţă de Ministerul Apărării Naţionale, care le dă gradele şi salariile, pe de alta.
Niţu n-a reuşit nici să descrie modul în care se fac restructurările Parchetelor, nu cunoaşte rolul şi atribuţiile grefierilor, iar în loc de răspunsuri clare, direct la subiectul întrebării, răspundea evaziv. “Nu am făcut o evaluare”; “ vom analiza împreună”; “cred că se pot găsi soluţii” (fără să spune care sunt), “ nu am înţeles întrebarea”. De multe ori a apelat şi la delirul verbal pentru a acoperi neştiinţa de carte, ca de exemplu : „Nu iau eu măsuri singur. Noi va trebui să identificăm şi să luam cele mai bune masuri” deoarece „dincolo de impresia bună pe care o avem noi despre noi, care decurge dintr-un respect de sine intrinsec…„
Mostră de incultură juridică cu actorul Tiberiu Niţu
Preşedintele CSM Oana Scmidt Hăineală l-a întrebat pe Niţu care sunt paşii pe care îi are în vedere pentru a rezolva impactul desfiinţării unor parchete prin aplicarea Legii 76 ( Legea aplicării Codului de Procedură Civilă) . Pentru că Niţu n-a ştiut că Legea 76 se referă la noul Cod de Procedură Civilă, intrat în vigoare din februarie anul acesta, Hăineală l-a ajutat, dar Tiberiu Niţu tot n-a ştiut să răspundă.
A stârnit hohote de râs în sală când a afirmat ca procurorii de la Parchetele fluviale şi maritime îşi vor continua activitatea, în condiţiile în care noul cod le-a desfiinţat déjà. Apoi a recunoscut senin “ Cred că nu am înţeles întrebarea”.
Hăineală iar l-a ajutat, spunându-i că trebuie doar să-şi exprime opinia : dacă acele parchete ar trebui sau nu desfiinţate. Tiberiu Niţu a raspuns că acest lucru se va întampla „în urma unor analize pe care le vom face împreuna, având în vedere dispoziţiile regulamentelor de ordine interioara si dispoziţiilor legii”. Această replică a stârnit râsul deoarece toată lumea, inclusiv jurnaliştii, şi-au dat seama că Tiberiu Niţu încă nu înţelesese că acele parchete NU mai există.
Singura soluţie propusă de Niţu, după ce şi-a dat “drumul imaginaţiei” : câştig de 3 luni pe an la pensie pentru procurorii de şedinţă şi cei de la DIICOT
In legătură cu procurorii judiciarişti, care participă la şedinţele de judecată , Tiberiu Niţu a avut soluţii halucinante . Iată-le : „Ştiţi ce se întâmplă? Munca este foarte grea! Foarte grea! Să stai cu un lot de 10 inculpati, să te prinda 4 dimineaţa prin sala de judecată…Nu e usor! Cum reuşim să motivăm un om să facă astfel de munca? Ne putem da drumul imaginatiei! O să propunem ca cine lucreaza la DIICOT să aiba 3 luni la pensie (…) Sacrifică-te un an la DIICOT, mai câştigi 3 luni la pensie. Poate vi se pare pueril„, a afirmat Niţu, râzând şi el pentru că râdea şi sala.
Dimitrie Bogdan Licu, potrivit pentru funcţia de procuror general, dar are o pată: apare în interceptările dintr-un dosar penal
Dimitrie Bogdan Licu ar fi mai potrivit pentru funcţia de procuror general al României, după lejeritatea cu care a răspuns la întrebări, neocolind întrebările dificile, au susţinut specialiştii consultaţi de România Liberă.
Licu, însă, are o problemă de imagine: apare ca interlocutor în interceptările din dosarul penal al procurorilor George Bălan şi Marcel Sânpetru, trimişi în judecată pentru că şi-au folosit funcţiile ( de membru CSM- Bălan, şi de consilier CSM- Sânpetru) în beneficiul propriu. Bălan şi Sânpetru au încercat, în anul 2012, să tragă sfori pentru a obţine funcţiile de procuror general, respectiv de şef DNA, prin intervenţii la premierul Ponta şi la preşedintele interimar Crin Antonescu. De asemenea, au folosit informaţii clasificate de la seful de filială al unui serviciu secret. Prezenţa lui Licu în anturajul acestor procurori îi distruge credibilitatea, însă la interviul din faţa membrilor CSM s-a descurcat foarte bine.
Licu le-a dat nota 9,5 foştilor şefi de la Parchetul General kovesi si Morar
Pentru Licu, Mecanismul de cooperare şi Verificare trebuie să continue deoarece este benefica pentru România. Nota lui Licu pentru activitatea de până acum a Parchetului General ( condus de Codruţa Koveşi si apoi de Daniel Morar) este de 9,5.
Licu i-a spus ministrului Justiţiei (care l-a întrebat de ce a dat aşa o notă mare Parchetului General) că trebuie menţinute standardele de pînă acum, care au dat rezultate, şi că trebuie să se dea asigurări că nu va fi nici un regres.
Răspunsurile lui Licu au fost aplicate, scurte şi clare. Spre exemplu, la intrebarea care este diferenta dinte manager şi lider in Parchete, Licu a fost prompt :managerul administreaza problemele, liderul adună oameni în jurul unor valori comune, pe care să le valorifice în anumite domenii, dând şi un citat „managerul se formeaza, liderul se naşte”, dar a spus că nu poate da exemple de lideri.
George Muscalu: întrebări grele, între care despre promovări, despre accesul la documente clasificate
La întrebarea lui George Muscalu despre simplificarea promovării în funcţiile de conducere în parchete, Licu a spus că dacă se respectă actualele grile, pot fi promovaţi şi procurori cu probleme de integritate dacă acesta e singurul candidat şi că în afară de probe scrise, de specialitate, trebuie să existe şi un interviu în faţa CSM.
La întrebarea despre accesul la documente clasificate, Licu a atras atenţia că trebuie generalizată practica de la DNA, unde exista un registru special pentru a se împiedica disiminarea către presă sau infractori a informaţiilor clasificate, practică preluată de curând şi de DIICOT.
In materia activitatii judiciare a procurorilor, Licu a susţinut că procurorul de şedinţă este imaginea Parchetului in fata opiniei publice, dar aceştia au multe probleme din cauza supraaglomerarii. „DNA are secţie judiciară si s-a rezolvat problema. Acum se rezolvă similar şi la DIICOT, dar la celelate instanţe ar putea chiar procurorul anchetator să intre în instanţa deoarece acesta are avantajul că el cunoaste cel mai bine dosarul”.
Elena Hach l-a băgat în corzi pe Licu, aşa cum a procedat şi Muscalu
Cea care l-a băgat cel mai tare în corzi pe Bogdan Licu a fost Elena Hach, prin mai multe întrebări dificile, care se potriveau funcţiei de procuror general al României, spun specialiştii. La întrebarea despre promovarea procurorilor de execuţie ( cei care fac efectiv dosare), Licu a susţinut că pentru promovări sunt necesare ambele probe, atât cea scrisă, cât şi interviul, iar promovările trebuie făcute în trepte, în funcţie şi de rezultatele obţinute.
La întrebarea despre subordonarea ierarhică, pusă tot de Hach, dacă şeful poate verifica activitatea procurorilor într-un anumit dosar penal, Licu e de părere că şeful poate să-l întrebe pe procurorul de execuţie despre dosar pentru că sunt unii procurori care se cred Dumnezeu şi nu răspund în faţa nimănui şi că acest comportament este o interpretare greşită a independenţei procurorilor. Licu a mai precizat că şeful ierahic NU poate impune soluţia în dosar.
Codruţ Olaru, ca adjunct al procurorului general, se va axa pe CONFISCAREA EXTINSĂ pentru recuperarea atât a pagubelor, cât şi a bunurilor obţinute prin infracţiuni
Codruţ Olaru, fost şef al DIICOT, candidat pentru funcţia de adjunct al procurorului general s-a pierdut în amănunte în prezentarea proiectului său de management, dar e de notorietate că el este un procuror de acţiune, mai putin teoretician. Olaru s-a descurcat foarte bine bine la capitolul răspunsuri la întrebări.
La secţiunea întrebări, Oana Hăineală l-a întrebat, între altele, despre cooperarea internaţională, întrebare la care Olaru e expert pentru că, în calitatea de şef DIICOT, a colaborat cu toate instituţiile internaţionale de profil de la FBI la GRECO. De asemenea, Hăineală l-a întrebat despre soarta procurorilor de la combaterea criminalităţii economico-financiare şi despre profilul unui lider al parchetului.
Codruţ Olaru a spus că este necesară păstrarea procurorilor specializaţi în infracţiuni economico-financiare ( deşi în noile coduri penale nu mai există această structură) , dar că ar fi mult mai exigent pentru a obţine rezultate. Contează nu atât câţi infractori se trimit în judecată, ci CONFISCAREA EXTINSĂ.
In legătură cu profilul unui lider în Ministerul Public, Olaru spune că nu ştie ce e mai bine să fii lider sau un bun manager, dar optează pentru o îmbinare a celor două calităţi pentru a obţine rezultate concrete.”Un sef puternic are subalterni puternici” a spus Olaru. El are peste 180 de zile de concediu neefectuat, dar acest aspect il consideră secundar (spre deosebire de Niţu, care mai mult a lipsit din Parchet in perioada cat a fost adjunct al procurorului general)
George Muscalu l-a întrebat, între altele, despre competenţele Parchetelor militare, despre poliţia judiciară, despre participarea procurorilor la şedintele de judecată (procurorii judiciari).
Olaru a propus ca dubla subordonare a procurorilor militari să fie desfinţată pentru că Nu produce progres (arătând prin acest răspuns că ştie legea, spre deosebire de Niţu, care nu a ştiut de existenţa dublei subordonări faţă de CSM-Ministerul Justiţiei si faţă de Ministerul apărării). In legătură cu Poliţia Judiciară a susţinut ca ,în perspectivă, să fie o entitate distinctă în cadrul Ministerului public, coordonată de un procuror.
Procurorul judiciar ar trebui să participe la decizii cu procurorul de execuţie , care face partea investigativă, pentru a înţelege bine dosarul, scopul final fiind buna aparare a poziţiei Parchetului în faţa instanţei de judecată.
Elena Hach i-a cerut clarificarea delegării fără acord, în condiţiile în care magistratul nu poate fi delegat fără acordul acestuia şi în condiţiile în care susţine că procurorul trebuie să rămână în continuare magistrat (unii politicieni au propus ca procurorii să nu mai fie consideraţi magistraţi, ci simpli funcţionari guvernamentali), precum şi motivele pentru care a susţinut ca CSM să aibă iniţiativă legislativă.
Olaru a spus că nu se elimină statutul de magistrat unui procuror fără rezultate, trimis, fără acord, la un parchet inferior pentru o perioadă de doar două luni şi că astfel de măsură este o formă de stimulare a activităţii acestuia.
Potrivit lui Olaru , dreptul de iniţiativă legislativă ar trebui să revină CSM, nu Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie, cum se preconizează.
Ministrul Cazanciuc l-a întrebat cum va scăpa de stocul mare de dosare cu autori necunoscuţi. Olaru a susţinut din nou delegarea forţată, preluarea poliţiei judiciare şi specializarea procurorilor care ar rezolva problema dosarelor nesoluţionate de circa 60%.
Cazanciuc i-a spus lui Olaru că transferul dreptului de initiativă legilstiva la magistraţi ar politiza actul de Justiţie ( i-ar apropia prea mult de parlamentarii care votează legile), recomandându-i să renunţe la idee, iar iniţiativa legislativă să rămână în continuare la Ministerul Justiţiei.
Olaru a încheiat seria audierilor de miercuri, joi urmând a fi audiate Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de şef DNA, Alina Bica, pentru funcţia de şef DIICOT şi Georgiana Hosu , pentru funcţia de adjunct DIICOT.
La final, în faţa presei, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a evitat să comenteze faptul că prestaţia „procurorului general” Niţu a fost cu mult sub nivelul „prim adjunctului” Licu şi a „adjunctului” Olaru, spunînd că „toti avem defecte”, dar că pe el îl interesează ca cei trei să acţioneze ca o echipă şi că este convins că Tiberiu Niţu este cel mai potrivit pentru funcţia de procuror general.
