Michelle Pfeiffer – Clarice, «The Silence of the Lambs» (1991)
Regizorul Jonathan Demme a admis că s-a opus mult timp ideii ca Jodie Foster să o interpreteze pe Clarice. Pur și simplu nu o vedea în acest rol, care avea să-i aducă lui Jodie cel de-al doilea premiu Oscar din carieră. Prima alegere a fost Michelle Pfeiffer, care a considerat scenariul prea întunecat. A doua a fost Meg Ryan (!), care a părut chiar “ușor ofensată” că Jonathan Demme se gândise la ea pentru acest rol. Apoi, regizorul a vrut-o pe Laura Dern, pe care producătorii au respins-o, considerând-o “relativ necunoscută”.
De asemenea, rolul lui Hannibal Lecter i-a fost oferit inițial lui Sean Connery. Vă imaginați un Lecter vorbind despre jupuiri cu accent scoțian?
Bette Davis – Scarlett O’Hara, «Gone With the Wind» (1939)
A fost cel mai mare casting din istoria filmului, peste 1.400 de actrițe dând probe sau fiind luate în considerare pentru rolul Scarlett O’Hara, de-a lungul a trei ani. Cele mai cunoscute au fost Gloria Swanson, Joan Crawford, Paulette Godard, Jean Harlow și Katharine Hepburn. Ultima chiar a cerut o întâlnire cu producătorul David O. Selznick, căruia i-a spus: “Eu sunt Scarlett O’Hara. Rolul e scris practic pentru mine”. Selznick i-a răspuns: „Îmi pare rău, nu mi-l pot imagina pe Rhett Butler vânându-te timp de doisprezece ani”.
Înainte ca romanul să fie publicat, Jack Warner dorea să cumpere drepturile de ecranizare, dar Bette Davis nu s-a arătat atunci interesată să joace rolul lui Scarlett. După ce Selznick a luat drepturile, ea și-a schimbat opinia. Warner Bros – cu care Davis era sub contract – i-a pus însă lui Selznick condiția ca, pentru a o împrumuta pe Bette, Rhett să fie interpretat de către Errol Flynn. Atât Selznick, cât și Bette Davis – care declarase deja că nu vrea să mai lucreze cu Flynn – au refuzat.
O.J. Simpson – „The Terminator“ (1984)
Crede cineva că ar fi funcționat această alegere? Nici măcar regizorul James Cameron nu a crezut: a înlemnit când l-a auzit pe șeful companiei producătoare cerându-l cu insistență în rolul principal pe fostul jucător de fotbal american. Arnold Schwarzenegger fusese distribuit inițial în rolul secundar: soldatul din viitor aflat pe urmele eroului pozitiv. “Din fericire, tocmai calitățile lui O.J. l-au făcut nepotrivit pentru rol. Era atât de plăcut de public și părea atât de inocent, încât n-ar fi fost credibil. În plus, nu vroiam un film în care un afro-american să fugărească o femeie albă cu un cuțit în mână”, a povestit Cameron.
În mod ironic, temerea regizorului s-a adeverit în viața reală: 11 ani mai târziu, Simpson a fost acuzat de uciderea soției, apoi, după un lung proces, achitat. În prezent, el este într-o închisoare din Nevada, pentru răpire și jaf armat, unde va rămâne până cel puțin în 2017.
Frank Sinatra – „Die Hard“ (1988)
Probabil nu vă vine să credeți, pentru că Sinatra avea 73 de ani la momentul acela, dar există o explicație. Cartea după care a fost scris scenariul lui “Die Hard” era urmarea alteia, intitulată “The Detective”. Aceasta fusese ecranizată în 1968, iar în filmul “The Detective” jucase Frank. Exista o clauză contractuală ca, în cazul în care urma să se facă o continuare, Sinatra să fie prima opțiune pentru a-l interpreta pe John
McClane. Continuarea s-a făcut, dar peste douăzeci de ani; totuși producătorii au fost obligați de contract să-i ofere rolul mai întâi bătrânului Frank. Acesta a refuzat, iar următorul pe listă a fost Schwarzenegger, care a declinat și el oferta. Și Richard Gere a fost „în cărți”, dar până la urmă a fost “titularizat” Bruce Willis.
