0.9 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSpecialREVISTA PRESEI: Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei

REVISTA PRESEI: Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei

Jurnalul Naţional titrează „Cum ajuns România groapa de gunoi a Europei”.

„România se transformă încet, încet în groapa de gunoi a lumii, sub ochii blajini ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Mediului, dar şi cu complicitatea angajaţilor din Ministerul Mediului, care contribuie la acordarea avizelor de import al gunoaielor pe bandă rulantă”, scrie publicaţia.

„O parte dintre aceştia au intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru că, se pare, parfumul gunoiului duce până în birourile consilierilor din minister. Dar până la finalizarea anchetelor, numai în anul 2012, în România s-au importat 2,3 milioane tone de deşeuri din întreaga lumea”, continuă Jurnalul Naţional.

Din Adevărul aflăm că „Unchiul şi mătuşa care îl aţâţă pe tânărul Kim la acţiunile belicoase ce au pus lumea pe jar”.

„Săptămâna trecută, la o reuniune a comitetului politic central de la Phenian, Kim Jong-un a aruncat vorbe ameninţătoare şi a spus că va apăra programul nuclear al ţării drept ‘garanţia pentru prosperitatea Coreii de Nord’. În timp ce-i ameninţa pe sud-coreeni şi pe americani, Kim era înconjurat de cuplul despre care se spune orchestrează, de fapt, viitorul Coreii de Nord”, explică publicaţia.

„Mătuşa şi unchiul liderului, Kim Kyong Hu şi Jan Song Thaek, ambii în vârstă de 66 de ani, au fost aleşi personal de tatăl acestuia pentru a-i ajuta fiul să-şi consolideze autoritatea. Mătuşa sa este uşor de recunoscut: aproape fără excepţie, ea este singura femeie în fotografiile oficiale de la Phenian. Ea conduce Departamentul pentru Organizare şi Ghidare”, mai precizează ziarul Adevărul.

Evenimentul Zilei ia în discuţie problema licitaţiei pentru construirea laserului de la Măgurele.

„Nimeni nu suflă o vorbă despre câte firme s-au înscris la licitaţia privind construirea laserului de la Măgurele şi câte au rămas în competiţia pentru zecile de milioane de euro de la UE. România riscă să se facă de râs”, arată EVZ.

„Atribuirea lucrării de construire a infrastructurii de la Măgurele, acolo unde va fi ridicat cel mai puternic laser din lume, se face cu uşile închise. Asta, în condiţiile în care legea achiziţilor publice spune: „Cât mai multă transparenţă”. Bătălia este strânsă, iar mizele sunt uriaşe – aproximativ 76 de milioane de euro va costa prima parte a proiectului : construirea infrastructurii, adică clădiri şi drumuri”, continuă publicaţia.

„Un patron susţine că a dat şpăgi de mii de euro la Institutul Cantacuzino, de la director la funcţionarul de la aprovizionare”, scrie Curentul.

„Un mega scandal de corupţie la Institutul Cantacuzino, singurul producător de vaccinuri din România, a fost ţinut sub tăcere aproape trei ani, dar a ieşit la iveală după ce protagoniştii acestuia au fost reîncadraţi în funcţiile deţinute la institut. Şeful departamentului de achiziţii a obţinut în instanţă reîncadrarea în muncă şi plata salariilor restante, şi a deschis în februarie 2013 un nou proces în care cere Institutului Cantacuzino şi Ministerului Sănătăţii daune morale de 5.000 de euro”, informează publicaţia.

„La dosar se află şi plângerea patronului unei societăţi, care a reclamat un adevărat lanţ al şpăgilor. El ar fi fost constrâns să le dea pentru ca Institutul să-i poată cumpăra produsele, necesare pentru prepararea vaccinului pandemic”, dezvăluie Curentul.

Potrivit Gândul, „un parlamentar cere ca Biserica să nu mai primească bani de la stat”.

„Statul român a acordat în 2013 aproape 71 de milioane de euro pentru finanţarea bisericilor din România şi din străinătate. Suma a stârnit însă nemulţumiri în rândul unor deputaţi şi senatori”, scrie publicaţia.

„Un grup de parlamentari în frunte cu Remus Cernea, cunoscut pentru poziţiile sale împotriva Bisericii, pregăteşte o iniţiativă legislativă care să vizeze o altă formă de finanţare a cultelor decât cea de la bugetul de stat, respectiv cea a modelului german. Mai precis, Cernea vede o redirecţionare a unui procent din impozitul pe venit al cetăţenilor, la liberă alegere, către cultele religioase, ca în cazul organizaţiilor nonguvernamentale”, detaliază Gândul.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă