Dunărea ameninţă să pună din nou stăpânire pe faleza inferioară a Dunării din Galaţi. Terasa unui restaurant de pe mal a fost inundată parţial, iar proprietarii restaurantelor plutitoare au fost nevoiţi să înalţe schelele de acces. Potrivit buletinului hidrologic emis de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării în rada Portului Galaţi este de 12.250 metri cubi pe secundă şi este în creştere, prognozele indicând că pe data de 11 aprilie va atinge nivelul de 13.000 metri cubi pe secundă, aproape dublu faţă de cel înregistrat în mod obişnuit, de 7.000-7.500 metri cubi pe secundă. Ieri, nivelul Dunării era la Galaţi de 545 cm şi prognozele prevăd că în decurs de o săptămână va fi depăşită cota de atenţie, de 560 cm.
Avându-se în vedere situaţia hidrologică şi evoluţia situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării, în amonte de Baziaş, INHGA a prelungit codul galben pe Dunăre, emis pe data de 29 martie, pentru sectorul Bechet – Tulcea, avertizarea vizând zonele riverane din judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Constanţa şi Tulcea. Situaţia de pe Dunăre va fi agravată de debitele crescute ale râurilor din bazinul românesc al Dunării, hidrologii declarând cod galben în bazinele râurilor Crişul Negru, Crişul Alb, Iza, Someşul Mare, Bega şi Argeş şi instituind codul portocaliu în bazinele râurilor Timişul superior, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, pe Jiul superior şi mijlociu şi afluenţii săi din judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj, precum şi în bazinele afluenţilor Oltului mijlociu şi inferior din judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt.
Prognozele indică o creştere
Chiar dacă acum nivelul Dunării este cu mult sub cota record de 690 cm, înregistrată la inundaţiile din 2010, iar debitul de acum al Dunării este cu 3.000 de metri cubi pe secundă sub cel înregistrat atunci, situaţia se poate agrava, pentru că de obicei topirea zăpezilor de la mare altitudine din zonele muntoase din Europa centrală determină creşteri ale debitului fluviului în perioada aprilie – mai. De altfel, prognozele pentru următoarele două zile indică la Budapesta o creştere a nivelului Dunării cu 35 cm, pe sectorul din aval de capitala Ungariei creşterile cotelor fiind cu până la 74 cm în zona localităţii Paks.
Se pregătesc sacii cu nisip
Primăria Galaţi s-a pregătit pentru intervenţii, asigurând un stoc de saci şi nisip pentru eventuala construire a unui dig în zonele cele mai vulnerabile, faleza inferioară a Dunării, cartierul Port şi Zona Industrială Est. Au fost cumpăraţi zece mii de saci, iar SC Apă Canal SA are în stoc 75 de tone de nisip. Autorităţile urmăresc cu atenţie atât creşterea nivelului Dunării, dar şi cotele Prutului şi Siretului. Pe Prut, la digul Bădălan a fost instituită faza I de apărare, iar în zona cantonului Dimia, a fost instituită faza a II-a de apărare.
Proiecte, promisiuni, schimbări de strategii
De-a lungul anilor au fost promise mai multe soluţii pentru diminuarea riscurilor inundaţiilor în zona Galaţi-Brăila. După inundaţiile din iulie 2010, Primăria Galaţi anunţa că va fi construit un dig din beton de-a lungul falezei inferioare. În 2005, Ministerul Mediului anunţa că va fi construit un polder pe malul tulcean al Dunării, vizavi de Galaţi şi că va fi renaturată zona Dunării şi Lacului Brateş. Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost pus în aplicare. Mai rău de atât, în 2010 Ministerul Mediului a schimbat strategia, anunţând renunţarea la proiectul renaturării Dunării din „raţiuni economice”.
Programul guvernamental Programul „Redimensionarea ecologică şi economică a incintelor amendajate din Lunca şi Delta Dunării” prevedea renaturarea a sute de mii de hectare de suprafeţe desecate din Lunca Dunării. A fost demarat după inundaţiile din 2006 şi elaborat de Institutul Naţional de Cercetări Delta Dunării (INCDD) Tulcea în colaborare cu alte 5 institute naţionale de cercetări. Proiectul, care a costat peste 40 miliarde de lei vechi, viza refacerea ecosistemelor din Lunca Inferioară a Dunării pe o suprafaţă de 530.000 ha de teren, care acum sunt îndiguite de peste 1.200 km de diguri. Cercetătorii au întocmit scenarii în mai multe variante au elaborat modele digitale ale terenului, au realizat scenarii şi simulări de irigare, modele tridimensionale ale unor sectoare vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc.
Renaturarea deranjează afacerile latifundiarilor
După patru ani, în 2010, directorul Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementul Apelor (ANIMA) din Ministerul Mediului, Dan Cârlan, anunţa că “din raţiuni economice” 85% din suprafeţele desecate vor rămâne în folosinţă agricolă, pe 40-42% din aceste suprafeţe fiind amenajate poldere, care să poată fi inundate doar atunci când nivelul crescut al Dunării devine ameninţător. „Raţiunile economice” la care se referea directorul ANIMA erau constituite de interesele latifundiarilor care cultivă peste 110.000 ha din Lunca Dunării şi cărora crearea Coridorului Verde al Dunării le deranjează afacerile. Cei mai importanţi dintre aceştia ar fi Culiţă Tărâţă (PSD, UNPR), arendaşul celor 56 559 ha din Insula Mare a Dunării, obţinute în concesiune de la ADS fără licitaţie şi Doru Ioan Tărăcilă (fostul ministru PSD la MAI), care a concesionat de la ADS 30.000 ha în Călăraşi. Controvesatul Triţă Făniţă deţine prin interpuşi, 14.000 ha în Olt, iar omul de afaceri Ioan Nicolae, cultivă 10.000 ha în Teleorman şi Giurgiu.
