Elveţienii au respins masiv la referendumul de duminică instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, un proiect unic în lume ce a stârnit dezbateri aprinse într-o ţară care pune mare preţ pe valoarea muncii, relatează AFP citată de Agerpres.
Rata participării la vot a fost de 46%, iar 76,9% dintre votanţi au respins proiectul venitului minim.
În schimb, 66,8% dintre cei prezenţi la urme au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile, faţă de termenul actual de 400 de zile.
Iniţiativa populară ‘Pentru un venit de bază necondiţionat’ (RBI) a propus virarea unei alocaţii universale în fiecare lună tuturor elveţienilor, dar şi cetăţenilor străini rezidenţi în Elveţia de cel puţin 5 ani, indiferent dacă au avut sau nu un loc de muncă.
Grupul de iniţiativă aflat la originea propunerii sugerase suma de 2.500 de franci elveţieni (2.260 euro) pentru fiecare adult – o sumă mică în raport cu nivelul de trai din Elveţia – şi de 650 de franci elveţieni (circa 500 euro) pentru fiecare minor.
Însă oricât de generoasă părea o astfel de propunere, ideea de a primi asemenea sume de bani fără o contra-prestaţie nu a fost primită favorabil de majoritatea elveţienilor, care preţuiesc foarte multe valoarea muncii.
De altfel, pe plan politic iniţiativa RBI a fost sprijinită doar de Verzi, celelalte partide considerând-o un proiect utopic şi foarte costisitor, analiştii avertizând şi ei asupra efectelor negative. ‘Este un vis vechi, puţin marxist. Plin de bune intenţii de necontestat, însă fără fundament economic’, afirmă Charles Wyplosz, directorul Centrului internaţional de studii monetare şi bancare de la Geneva, el avertizând că deconectarea remuneraţiei de muncă nu va face altceva decât să determine oamenii să muncească mai puţin.
‘Elveţienii au judecat duminică într-un mod realist (…) Să fii plătit fără să munceşti, ar fi fost un pas major. Iar iniţiativa nu era clară, ea era menită mai ales să alimenteze o discuţie’, a comentat la rândul său Andreas Ladner, un analist politic local.
