Republicăm un articol din 25 februarie 2013, privind relațiile pe care le-au avut mai mulți parlamentari cu fostul șef al Camerei de Comerț, Mihail Vlasov, care a fost trimis în judecată în 15 iunie 2015, pentru mită.
–-
Trei dintre cei şase parlamentari care au iniţiat actul normativ privind trecerea Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ au sau au avut legături directe cu instituţia condusă de Mihail Vlasov. Mai mult, doi dintre ei încasează chiar bani de pe urma lui Vlasov.
Şase parlamentari au semnat iniţiativa legislativă ce propune trecerea Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), un ONG cu reprezentativitate incertă pentru mediul de afaceri, aflat în centrul unor scandaluri legate inclusiv de cheltuirea unor fonduri europene. Trei dintre aceştia, deputatul PNL Alina Ştefania Gorghiu, deputatul PSD Florin Iordache şi deputatul din partea minorităţilor, Aurel Vainer, au o mare problemă de moralitate în susţinerea acestei iniţiative.
Arbitrii-parlamentari Gorghiu şi Iordache, numiţi în dosare de Vlasov
În cazul primilor doi, conflictul moral provine din calitatea de arbitri ai Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR. Calitatea de arbitri este recunoscută de parlamentari în declaraţiile lor de avere, iar sumele primite în această calitate nu sunt de neglijat. Astfel, Alina Gorghiu a încasat în urma prestării activităţii de arbitru suma de 21.457 lei (aproximativ 4.800 de euro), iar colegul ei, Florin Iordache, a primit 145.686 lei (circa 33.110 euro).
Trebuie precizat că banii nu vin din fondurile CCIR, ci din taxele plătite de firme pentru a li se face dreptate de către Curtea de Arbitraj. Dependenţa arbitrilor de bunăvoinţa lui Mihail Vlasov este evidentă în ceea ce priveşte modul în care sunt repartizate dosarele. Potrivit regulamentului Curţii, nominalizarea arbitrilor pe fiecare dosar în parte se face de către o aşa-zisă „autoritate de nominare“, mai exact de către o persoană ce are un mandat de şapte ani. În prezent, „autoritatea de nominare“ nu e nimeni alta decât Mihail Vlasov, cel care acum, ca şi în 2008, a pornit un adevărat război pentru preluarea Registrului Comerţului.
„Nu sunt în conflict de interese“
Contactată de RL, deputatul Alina Ştefania Gorghiu a spus că nu se află în conflict de interese. „Nefiind plătită de CCIR, nu există incompatibilităţi sau conflicte de interese. Vă rog să verificaţi la ANI pentru că eu am alte calităţi, de avocat şi mediator, cumulat cu cea de deputat şi există rezoluţia ANI că nu e o problemă”, a spus ea. Banii nu vin într-adevăr de la CCIR, însă este în puterea conducerii CCIR ca deputatul să încaseze sau nu aceste venituri suplimentare.
Nici deputatul PSD Florin Iordache nu are nimic să-şi reproşeze. „E doar o iniţiativă, poate fi acceptată sau respinsă. Eu sunt doar unul dintre cei aproximativ 120 de arbitri“, ne-a declarat el.
În cazul celor doi rămâne însă întrebarea dacă ar mai fi la fel de motivaţi să iniţieze un act normativ în favoarea lui Vlasov dacă o parte din veniturile lor nu ar depinde de deciziile acestuia.
Cât priveşte al treilea iniţiator, Aurel Vainer, acesta nu este arbitru, dar are calitatea de fost membru în colegiul de conducere a CCIR între 1995 şi 2008. Ceilalţi trei iniţiatori sunt Klárik László Attila, senator UDMR, Groşaru Mircea, deputat din partea minorităţilor şi Markó Attila Gabor, deputat UDMR.
Este conflict de interese?
Surse bine informate afirmă că strict legal nu se poate vorbi de un conflict de interese după ce parlamentarii noştri au introdus o excepţie favorabilă lor, în privinţa iniţiativelor legislative, de la prevederile articolului 253 din Codul Penal, privitor la conflictul de interese. „Din punct de vedere legal cei de la ANI, care cunosc problema, nu au ce face din cauza acestei excepţii“, spun acestea.
De ce e neconstituţional transferul
Întrebate despre miza transferului, surse din cadrul Registrului Comerţului explică faptul că veniturile acestei instituţii sunt de zeci de milioane euro. Totuşi, există unele impedimente legale, ce împiedică acest transfer. Constituţia nu permite prestarea serviciilor publice, precum operaţiunile de înregistrare a firmelor, de către entităţi private, cum este CCIR, altfel decât în cadrul unei concesiuni. Acesta este şi argumentul cu care în urmă cu patru ani, Curtea Constituţională a respins o propunere legislativă similară şi încă cu o majoritate substanţială din partea judecătorilor.
Deoarece anumite Directive ale Comisiei Europene se implementează prin Registrul Comerţului, precum cea referitoare la fuziunile transfrontaliere, un transfer al RC la CCIR ar aduce România în procedură de infringement faţă de Comisia Europeană.
În prezent, doar în Italia şi Olanda, Registrul Comerţului este subordonat Camerelor, însă acolo acestea sunt instituţii publice, cu bugete aprobate de stat. Guvernele de acolo pot schimba conducerile Registrului în caz de scandal public (ceea ce nu e cazul României – n.r.)“.
Până la închiderea ediţiei, Mihail Vlasov nu a putut fi contactat.
