Parlamentul român nu se va implica în războiul declaraţiilor dintre Budapesta şi Bucureşti pe tema arborării steagului secuiesc, liderii USL făcând acum apel la prudenţă. Decizia luată ieri scoate însă la suprafaţă cel puţin o lipsă de sincronizare între ministrul de Externe, pe de o parte, respectiv premier şi şefii celor două Camere, pe de alta.
Aştept şi eu o reacţie din partea conducerii Parlamentului României, nu în sensul de a fi mai încinşi la minte decât sunt cei de la Jobbik, sau cei care agită spiritele la Budapesta, dar în sensul unei demnităţi a poziţiei şi în sensul unui semnal foarte clar. Şi aici sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Năstase“, declara ministrul de Externe, Titus Corlăţean, sâmbătă seară la Antena 3. Ce spunea anterior Adrian Năstase, pe blogul său? „Gestul preşedintelui Parlamentului ungar (şi al parlamentarilor care au participat) este un gest neprietenesc. Din acest motiv, cred că ar fi nevoie de o reacţie a Parlamentului României, prin care să se constate acest gest inamical şi să se decidă îngheţarea acţiunilor parlamentare bilaterale (inclusiv ale «grupului de prietenie») până la revenirea la situaţia de normalitate“, a scris Năstase.
Reacţia „la cald“ a şefului diplomaţiei române venea după ce omologul său de la Budapesta, Janos Martonyi, tocmai declarase, pentru presa maghiară, că atitudinea politicienilor de la Bucureşti în chestiunea arborării steagului secuiesc ar putea afecta grav relaţiile dintre cele două ţări. După Corlăţean – sâmbătă –, a venit rândul liberalului Puiu Haşotti – ieri – să ceară o intervenţie a Legislativului în disputa româno-maghiară, care de câteva săptămâni continuă să încingă spiritele.
„Trebuie să dăm dovadă de calm, trebuie să dăm dovadă de înţelepciune, dar, în acelaşi timp, trebuie să le spunem cât se poate de elegant, de civilizat, de colegial parlamentarilor maghiari că în situaţia în care vor continua cu gesturi ofensatorii la adresa instituţiilor fundamentale ale României şi ale poporului român vom fi nevoiţi să luăm şi noi atitudine. Atitudine înseamnă anumite rezerve în legătură cu relaţiile între cele două Parlamente, atitudini rezervate faţă de existenţa sau inexistenţa grupurilor de prietenie (…)“.
Însă atitudinile celor doi oficiali români din alianţa aflată la guvernare (Titus Corlăţean – ministru şi Puiu Haşotti – ex- ministru, în prezent lider al senatorilor PNL) nu s-au sincronizat cu decizia finală a majorităţii parlamentare din care aceştia fac parte. Dovadă, anunţul făcut de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD), după şedinţa de ieri a Biroului Permanent al Camerei: „Din punctul nostru de vedere, relaţia dintre Parlamentul României şi Parlamentul Ungariei este mult mai importantă decât comportamentul emoţional al unor politicieni din ambele ţări. Am considerat oportun în acest moment să nu avem nici o reacţie în afişarea, arborarea unui steag care nu aparţine heraldicii şi simbolisticii româneşti din Parlamentul Ungariei, este o chestiune pe care statutul respectiv o decide“.
De aceeaşi prudenţă s-a lovit îndemnul adresat sâmbătă seară de şeful MAE şi la Senat, preşedintele Camerei superioare, Crin Antonescu, declarând că, în scandalul privind steagul secuiesc, România trebuie să aibă o abordare calmă, de stat puternic, şi nu de victimă. Prin urmare, a conchis Antonescu, nu ar fi necesară o poziţie oficială a Parlamentului.
O reacţie similară a avut şi premierul Victor Ponta, dar comentariile sale nu au pornit de la declaraţiile ministrului Afacerilor Externe din guvernul pe care îl conduce, ci de la solicitarea prim-vicepreşedintelui PDL, Cezar Preda, ca Parlamentul să adopte o declaraţie referitoare la scandalul diplomatic al steagurilor. Ieşirea lui Ponta a fost dură, premierul spunând că nu trebuie ascultaţi „toţi proştii“ şi că ar fi o greşeală ca Preda să fie băgat în seamă.
