Moscova se vede obligată să ia măsuri de răspuns în condiţiile în care NATO îşi „intensifică retorica agresivă” şi îşi „consolidează acţiunile agresive” în apropiere de frontierele Rusiei, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, într-un discurs susţinut în Duma de Stat, potrivit TASS şi RIA Novosti, preluate de Agerpres.
‘NATO îşi intensifică retorica agresivă şi îşi consolidează acţiunile agresive în apropierea frontierelor noastre. În aceste condiţii, ne vedem obligaţi să acordăm o atenţie specială activităţilor legate de întărirea capacităţii de apărare a ţării noastre’, a reiterat Putin, vorbind într-o reuniune plenară a Dumei, care este şi ultima sesiune. Noi alegeri pentru Dumă au fost stabilite de şeful statului la 18 septembrie, conform unui decret prezidenţial emis vinerea trecută.
Rusia este deschisă unei discuţii despre un nou sistem de securitate colectivă în lume, fără blocuri militare, a spus şeful statului în acelaşi discurs, remarcând că Occidentul nu percepe în mod pozitiv o astfel de iniţiativă.
‘Este necesar să fie creat un sistem modern de securitate colectivă, fără blocuri, egal pentru toate statele’, a pledat Putin, reiterând că Rusia este deschisă pentru a discuta acest subiect. Potrivit acestuia, principala ameninţare la adresa securităţii internaţionale este la ora actuală terorismul, iar comunitatea internaţională trebuie să-şi consolideze eforturile şi să evite greşelile din trecut, inclusiv lipsa de unitate şi diferenţele ideologice.
Aşa cum a fost înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, Moscova nu vede astăzi un răspuns pozitiv din partea partenerilor săi, a afirmat preşedintelui rus, a cărui declaraţie survine în contextul în care Rusia comemorează miercuri 75 de ani de la invazia nazistă din 22 iunie 1941.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declarase anterior într-un interviu pentru Radio Svoboda (Radio Free Europe/Radio Liberty) că Rusia şi-a majorat de trei ori cheltuielile pentru apărare din 2000 şi s-a dotat cu echipamente noi şi arme moderne. ‘Observăm de mai mulţi ani cum Rusia îşi consolidează capacităţile de la Marea Barents până la Marea Baltică şi Kaliningrad şi de la la Marea Neagră până în estul Mediteranei. Acesta este unul dintre motivele pentru care NATO îşi aduce forţele sale armate în conformitate cu această situaţie, întărindu-le capacitatea de luptă’, declarase Stoltenberg, citat de Interfax. Din acelaşi motiv, NATO a decis o suplimentare de trupe pe flancul său estic, a mai adăugat el. ‘Dar nu vrem un nou război rece. Nu vrem o confruntare cu Rusia, de aceea luăm doar măsuri defensive. Aceste măsuri corespund obligaţiilor noastre internaţionale, inclusiv Actului Fondator NATO-Rusia’, a mai ţinut să sublinieze Jens Stoltenberg.
Citeşte şi Ţările baltice fără apărare în faţa Rusiei. NATO nu le poate proteja
O sursă din cadrul Ministerului de Externe rus a declarat, totuşi, pentru agenţia de presă Interfax, citată de DPA şi preluată de Agerpres că Moscova va participa la platforma Consiliul Rusia-NATO dar după summitul Alianţei Nord-Atlantice din iulie de la Varşovia. Summitul, programat pentru 8 şi 9 iulie, urmează să examineze desfăşurarea de batalioane aliate în Polonia şi statele baltice, un pas care ar putea să antagonizeze în continuare Rusia, care susţine că extinderea NATO reprezintă o ameninţare la adresa securităţii sale naţionale.
Consiliul NATO-Rusia s-a reunit în aprilie, după o pauză de doi ani, dar fără rezultate.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, îşi exprimase anterior speranţa că acest Consiliu se va reuni, din nou, înainte de summitul de la Varşovia.
NATO şi-a suspendat acest panel în 2014, când relaţiile dintre NATO şi Moscova a ajuns la punctul cel mai de jos de la Războiul Rece, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi a sprijinului acordat de aceasta separatiştilor din estul Ucrainei.
