Inerţia Guvernului de a urgenta lucrările de infrastructură determină autorităţile locale să ia în mână frâiele unor astfel de proiecte. Acestea sunt ambiţioase, însă rămân la stadiul de vise ca urmare a fundamentării lor economice insuficiente şi a disputelor locale.
Fără speranţe că vor avea parte de bani publici pentru rezolvarea problemelor locale, multe consilii judeţene din România cochetează cu ideea realizării unor ample proiecte de infrastructură, finanţate şi exploatate împreună cu finanţatori privaţi. Imaginaţia e mare, optimismul la fel, fiecare serie de politicieni locali se întrece în promisiuni făcute alegătorilor, privitoare la urgentarea acestor proiecte, însă în practică nu se întâmplă mai nimic. Spitale, poduri, închisori, parcuri fotovoltaice, tunele, transport ecologic şi chiar poligoane de tir sunt câteva dintre ambiţioasele proiecte de Parteneriate public-private gândite de autorităţile publice locale din România.
Idee de afaceri? Tunel de 92 milioane de euro pe un drum judeţean
Poate cel mai spectaculos proiect local este cel derulat de către Consiliul Judeţean Maramureş pentru realizarea unui tunel cu taxă pe sub munţii Gutâi şi cu o lungime de 4,4 kilometri. Dacă ar reuşi, tunelul ar facilita o legătură rutieră utilă între extremitatea nord-estică a UE şi Coridorul IV pan-european ce tranzitează România. Tunelul maramureşean urmează să fie inclus în alt proiect mai larg, numit Axa Nordului care ar scoate din izolare judeţul. Axa gândită de autorităţile locale pleacă din zona localităţii Mara şi duce la Sighetu Marmaţiei de unde un pod peste Tisa stabileşte legătura cu Ucraina. „Tunelul rutier cu taxare utilizatori” are o valoare a investiţiei de 92 milioane euro (la preţuri din 2003) şi permite scurtarea distanţei dintre Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei cu 12 kilometri (timpul de deplasare cu 30 de minute). La un nivel al taxei de 3,2 euro, 79% din maramureşeni l-ar folosi a arătat un sondaj local efectuat în 2011. Ambiţiile sunt mari. Va fi „o cale de conectare între Coridoarele europene IV şi V prin deschiderea pe ruta Lvov – Sighetu Marmaţiei – Baia Mare – Cluj Napoca – Sibiu”, adică între coridoarele europene V şi IV susţin oficialii CJ Maramureş.
Proiect fantasmagoric?
Proiecte de o utilitate economică mult mai evidentă au eşuat în România ultimilor ani (spre exemplu, autostrada Comarnic-Braşov construită pe cea mai aglomerată rută din România). Ce date ar avea micul proiect local cu ambiţii naţionale să reuşească?
Potrivit calclelor făcute de autorităţile din Maramureş, Rata Internă de Rentabilitate (RIR), indicator crucial pentru proiecte ce se vor finanţate din fonduri private, e socotită la 6,05% valoare considerată mulţumitoare de către iniţiatorii maramureşeni ai proiectyului. Instituţii bancare europene precum Banca Europeană de Investiţii acceptă împrumutarea de bani doar pentru proiecte cu RIR mai mare de 10%.
Oricare investitor posibil în proiectul maramureşean ar fi speriat de disputele la nivel local pe tema proiectului. „Ce facem cu acest tunel? Legăm două părţi de Maramureş astăzi printr-un tunel, ca să facem ce? (…) Este vorba de un proiect aruncat astăzi ca şi praf în ochii maramureşenilor, ca să aibă preşedintele cu ce ieşi în campania electorală. Cu toţii vrem un astfel de proiect, dar vrem să avem un Guvern ca să dea bani ca să facem aşa ceva”, declara în aprilie anul trecut Gabriel Zetea şi atunci şi acum vicepreşedinte al CJ Maramureş. Cu o astfel de solidaritate şi determinare este evident că investitorii cu zecile de milioane de euro necesare în buzunar ar avea o reţinere de a investi în proiect.
Cât priveşte eficienţa acestuia, sunt câteva întrebări: Poate atrage un drum judeţean cu doar două benzi traficul european important necesar recuperării investiţiei? Nu era o soluţie mai bună lărgirea şoselei la patru benzi, costurile suplimentare fiind mici faţă de alocarea semnificativă pentru tunel? Nici preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu, nici consilierul Florin Mădăraş, responsabi de PPP-urile locale nu au putut fi contactaţi telefonic ieri pentru a explica aceste mistere. Proiectul a demarat în 2003 şi e prezentat cu mândrie pe siteul Guvernului drept unul dintre cele trei proiecte de PPP „demarate” în România.
Demarat e mult spus, atât timp cât autorităţile locale maramureşene nu au soluţionat principala problemă – găsirea investitorilor.
Alte proiecte locale
1. Parc fotovoltaic, Blaj, judeţ Alba
2. Poligon de tir, Tăuţii de Sus, Maramureş
3. Pod peste Dunăre, Brăila
4. Iluminat stradal eco-eficient, Brăila
5. Spitale în Galaţi şi Dorohoi
6. Transport public nepoluant Tulcea şi Brăila
