34.3 C
București
vineri, 7 august 2026
AcasăSpecialDe ce-ai venit, de ce-ai mai fi plecat ?

De ce-ai venit, de ce-ai mai fi plecat ?

Cǎtǎlin Cherecheş este, la 34 de ani, un personaj reprezentativ pentru o anumitǎ categorie a clasei politice româneaşti. Un personaj carismatic, cu prizǎ la electorat, dar şi cu un traseu politic extrem de sinuos. Genul de politician pentru care partidele se luptǎ sǎ-l aibǎ în echipǎ, dar care adesea refuzǎ sǎ joace dupǎ indicaţiile antrenorului.

Şi-a început cariera politicǎ în PSD, unde a urcat relativ repede treptele ierarhiei de partid din Maramureş. În 2008 a devenit consilier municipal şi, câteva luni mai târziu, deputat pe listele aceluiaşi partid. În 2010 a fost desemnat „Traseistul anului”, la Premiile România Curată pe 2010, pentru cǎ „a intrat în Parlament sub sigla PSD, de unde a demisionat în luna februarie, pentru a se alătura independenţilor, de unde a plecat pentru a se alătura apoi PNL, de unde a fost exclus în luna septembrie, după care a redevenit independent.” De menţionat cǎ „grupul independenţilor” în care a intrat dupǎ ieşirea din PSD era cel condus de Gabriel Oprea, care a asigurat reinstalarea unui guvern PDL dupǎ moţiunea de cenzurǎ din septembrie 2009.

Se pare cǎ niciunul dintre partidele pe care le-a pǎrǎsit pe rând nu s-a simţit excesiv de ultragiat de trǎdǎrile succesive, de vreme ce în 2011 proaspǎt-înfiinţata alianţǎ USL l-a susţinut (ca independent, vezi Doamne!) la alegerile parţiale pentru funcţia de primar al municipiului Baia Mare, devenitǎ vacantǎ dupǎ condamnarea la închisoare a predecesorului, liberalul Cristian Anghel, pentru neglijenţǎ în serviciu. A câştigat din primul tur, cu un scor de 52%.

În timpul mandatului s-a fǎcut remarcat prin iniţiative cum ar fi construirea unui zid despǎrţitor între un cartier locuit de romi şi restul oraşului, sau mutarea unor familii aparţinând aceiaşi etnii în aşa-zise „locuinţe de necesitate”, în realitate spaţii insalubre din fostul combinat Cuprom în care mai mulţi copii au foat intoxicaţi. Ca proiect, intenţioneazǎ sǎ construiascǎ un cartier de locuinţe sociale „pentru persoanele şi grupurile vulnerabile care trǎiesc în cele şase pungi de sǎrǎcie de pe raza municipiului”, cu alte cuvinte izolarea de restul populaţiei oraşului a cetǎţenilor aparţinând unor grupuri defavorizate.

În ciuda protestelor a numeroase organizaţii neguvernamentale şi ambasade occidentale, populaţia municipiului se pare cǎ a apreciat politica noului primar. La alegerile din iunie 2012, Cherecheş, redevenit între timp membru PNL, a fost reales cu 86% din voturi, cel mai mare scor dintre toate oraşele ţǎrii. Asta spune multe despre dublul limbaj manifestat în societatea româneascǎ: sondajele de opinie înregistrazǎ creşterea gradului de toleranţǎ, dar comportamentul electoral premiazǎ comportamentele segregaţioniste cu tentǎ rasistǎ.

Odatǎ devenit o personalitate cu influenţǎ doveditǎ asupra electoratului, Cherecheş a pretins, oarecum firesc, sǎ aibǎ un cuvânt de spus în politica de cadre a partidului, cel puţin la nivel local. A intrat în contradicţie cu conducerea centralǎ atunci când s-au stabilit candidaturile din judeţ şi a anunţat, într-o primǎ fazǎ, cǎ va propune propria listǎ de candidaţi independenţi. A renunţat (proiectul era nerealist în condiţiile actualei legi electorale), dar nu s-a abţinut sǎ critice în mod public, în timpul campaniei electorale, candidaţii USL, cu precǎdere pe liberalii Mircea Dolha şi Liviu Titus Paşca (ambii candidând în municipiul Baia Mare, primul la Camera Deputaţilor şi al doilea la Senat).

Ne e clar cât de mare a fost prejudiciul electoral adus de primarul rǎzvrǎtit formaţiunii din care face parte. În judeţ, USL a obţinut un scor 55,4%, inferior mediei pe ţarǎ dar nu şi rezultatelor înregistrate în celelalte judeţe din zonǎ. Cert e cǎ a fost exclus (pentru a doua oarǎ, într-un interval de trei ani) din PNL. Nu pentru abateri de la ideologia partidului (pentru asta fusese premiat cu susţinerea celei de-a doua candidaturi la primǎrie) ci pentru nesocotirea directivelor primite de la centru.

Am început acest text cu o paralelǎ sportivǎ. La începuturile sportului de masǎ, cluburile erau mândria unor cartiere, oraşe, bresle. Pele, Eusebio şi Dobrin îşi desfǎşuraserǎ întreaga carierǎ sub culorile aceluiaşi club. Astǎzi sunt societǎţi comerciale care creeazǎ, achiziţioneazǎ şi valorificǎ vedete, în scopul maximizǎrii profitului. Despre partide, la fel.

Mircea Kivu este sociolog

Cele mai citite

INS: Vânzările din comerț au scăzut cu 5,6% în primul semestru. Românii își reduc cheltuielile

Românii au devenit mai prudenți în privința cumpărăturilor, iar această tendință se reflectă în datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).În primele șase...

Ilie Bolojan, înaintea evaluării Moody’s: „Am fost cinstiți cu românii, am muncit din greu”. Critici la adresa alianței PSD-AUR

Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că măsurile adoptate de Guvern au contribuit la îmbunătățirea situației bugetare și avertizează că instabilitatea politică poate afecta încrederea...

Fermierii au redus suprafețele cultivate în primăvară la cel mai mic nivel din ultimii șase ani

Suprafața cultivată de fermierii români în campania de primăvară din acest an a coborât la cel mai redus nivel din 2020 până în prezent.Datele...
Ultima oră
Pe aceeași temă