Flota Românei, dispărută o dată cu falimentarea companiilor de navigaţie Petromin, Romline şi Navrom, va renaşte începând de anul viitor. Proiectul legislativ privind crearea Registrului Internaţional al Navelor Maritime a intrat în linie dreaptă iar odată emisă ordonanţa din partea executivului, armatorii străini îşi vor putea înmatricula navele sub stagul românesc.
„În momentul de faţă avem o singură navă sub pavilion românesc. Estimăm că vor înmatricula (n.r. – sub pavilion de complezenţă) 200-300 nave pe an, a declarat la Constanţa Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Potrivit acestuia, după 15 decembrie anul acesta, armatorii vor putea arbora pavilionul românesc de complezenţă iar portul de înmatriculare al tuturor navelor va fi Constanţa.
Armatorii din nordul Europei, interesaţi
Oficialul a explicat că deja există interes din partea armatorilor din nordul Europei pentru înmatricularea navelor la Constanţa şi că taxele pe care le va percepe statul român vor fi avantajoase. „Taxele vor acoperi costurile cu înmatricularea şi procesarea datelor”, a spus secretarul de stat. Acesta este un proiect mai vechi al guvernărilor anterioare cabinetului Ponta, însă niciodată nu a fost dus până la capăt.
Pavilionul de complezenţă vine la 20 de ani după ce majoritatea navelor care au făcut parte din vechea flotă de stat au fost transferate armatorilor privaţi şi scoase de sub înmatricularea românească în favoarea unor pavilioane de complezenţă străine.
Flota României: 288 de nave, în 1990
La 1 ianuarie 1990 flota de transport a României avea 288 de nave cu un tonaj de 5, 6 milioane Tdw. Pe mările şi oceanele lumii navigau cu pavilion românesc 188 cargouri de mărfuri generale, reprezentând 25,6% din flotă, 12 tancuri petroliere (19,5%), 70 de mineraliere (53,2%) şi 18 nave specializate (1,7 %). Dintre acestea, 54 de nave aveau o vechime de 20 de ani, 44 de nave împliniseră 15 ani exploatare, 91 de nave aveau vârsta de 10 ani, 69 fuseseră construite între 1980-1985 iar 30 erau nou- nouţe, fiind lansate la apă între anii 1985 şi 1990. În prezent, după cum am menţionat mai sus, doar o singură navă mai arborează pavilionul naţional la catarg, alte câteva zeci de vapoare navigând încă, dar sub alt pavilion.
Avantajele pavilionului „paravan”
O navă este considerată sub pavilion de complezenţă dacă proprietatea şi controlul vasului se află în altă ţară decât în ţara pavilionului de navigaţie a navei. Pentru companiile de navigaţie această variantă este mult mai profitabilă decât arborarea pavilionului naţional, pentru că impozitele plătite statului de pavilion sunt mai mici decât în statul de origine al armatorului. În schimb, pavilionul naţional le asigură navelor protecţie şi garanţie, pe când pavilionul de complezenţă nu oferă aceste lucruri.
Aproximativ 60% din navele lumii navighează în prezent sub pavilion de complezenţă. Peste 20 de state oferă, alături de ultima venită, România, această facilitate, care, în condiţiile actualei crize mondiale, devine din ce în ce mai tentantă pentru companiile de navigaţie.
De altfel, o societate privată din Germania a solicitat vara trecută autorităţilor române crearea unui pavilion românesc de complezenţă pentru navele germane, însă la acea dată nu exista cadrul legal pentru acest lucru. Situaţia este alta în prezent, astfel că portul Constanţa va putea deveni, de la anul, casă pentru navele germane.
