Populismul, eufemism pentru ce se poate numi „minciună electorală“, nu funcționează doar în campaniile electorale ale politicienilor, ci a devenit, se pare, armă electorală și pentru mulți magistrați care candidează pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii.
Populismul poate fi ilustrat chiar grotesc în comportamentul unor magistrați-candidați pentru un loc în CSM. Pentru a ilustra enunțul am ales tandemul Dragoș Călin – Bogdan Mateescu.
Primul este judecător la Curtea de Apel București și candidează pentru o poziție rezervată Curților de apel, iar cel de-al doilea este președintele Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și candidează pentru un loc destinat judecătoriilor. Altfel spus, nu sunt contracandidați.
Probabil, pentru că nu sunt rivali la alegeri, și-au unit forțele pentru a se face cunoscuți în rândul judecătorilor, alegătorii lor.
Ce poate atrage mai mult interesul alegătorilor într-o campanie electorală? Evident, promisiunile de luptă pentru mărirea salariilor, promisiuni electorale care aduc voturi și politicienilor.
Dragoș Călin și Bogdan Mateescu au înscris această promisiune în proiectul lor de management cu care candidează pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Dar promisiunea nu este foarte vizibilă, deoarece mai toți candidații și l-au trecut în proiectele lor electorale.
Cum acționează cei doi judecători-candidați pentru a-și face cunoscut acest punct atractiv din programul lor electoral?
Nu merg din ușă-n-ușă sau din poartă-n-poartă ca politicienii, ci pe platformele online destinate “electoratului” lor (juridice.ro, spre exemplu), sub forma unui memoriu prin care adună semnături. Și au avut succes: au adunat deja circa 1050 de semnături pe memoriul-manifest prin care cer pentru judecători “aplicarea nediscriminatorie a OUG 20/2016”.
Specularea unui act emis pentru Sănătate și Educație
În memorial-manifest, cei doi magistrați cer mărirea salariilor și pentru judecători, deși potrivit notei de fundamentare, ordonanța de Urgență amintită a fost emisă de Guvernul Cioloș special pentru mărirea salariilor bugetarilor din Sănătate, din Educație și a funcționarilor care lucrează la Serviciul de probațiune.
Credeți că magistrații au fost discriminați cumva? Se poate spune că nu, deoarece au avut și ei o ordonanță de urgență dedicată special pentru salarizare (în2006), urmată de o lege–cadru din 2010, cu modificările ulterioare, prin care magistrații au ajuns să aibă salariile cele mai mari din sistemul bugetar.
Iar când procurorii și judecătorii au obținut salarii foarte mari, medicii și profesorii, spre exemplu, nu au protestat că sunt discriminați.
Și nici nu au cerut măriri de la 1.000 de lei, spre exemplu, la 6.000, 8.000 sau 12.000 de lei venit lunar, sume cu care sunt salarizați magistrații, în funcție de nivelul instanței la care lucrează, de vechime sau după alte criterii (dacă au doctoratul, de exemplu)
Dar acum, după emiterea OUG 20/2016, fix în perioada campaniei electorale pentru CSM (e o simplă coincidență), tandemul Dragoș Călin – Bogdan Mateescu a găsit momentul să speculeze dorințele magistraților de a li se mări și lor salariile.
Scopul scuză mijloacele?
De ce ar fi grotescă situația asocierii dintre judecătorii Dragoș Călin și Bogdan Mateescu? Poate pentru că au măsuri diferite în interpretarea legilor salarizării. În trecut, Dragoș Călin nu părea ahtiat după măriri de salarii indiferent de modalitățile/mijloacele de interpretare a legilor, pe când Bogdan Marinescu este consecvent.
Relevantă este cel puțin o hotărâre judecătorească în care ambii sunt actori pe baricade diferite, opozabile. Astfel, într-o hotărâre judecătorească irevocabilă din 2009 dată într-un dosar în care magistratul Bogdan Mateescu, ca justițiabil, cerea în instanță “eliminarea discriminărilor” din salarizare ( adică mărirea salariului cu 18% în total), Dragoș Călin, ca membru al completului de judecată, i-a respins recursul.
Contextul era asemănător cu cel de acum. Și anume, după ce în 2007 au apărut trei ordonanțe de urgență cu indexări de 5%, 2% și 11% pentru categorii de bugetari cu venituri mici, mai mulți magistrați au dat statul în judecată cerând și ei indexări, cu toate că înainte cu an au beneficiaseră atât de o ordonanță specială dedicată lor, cât și de alte acte normative prin care li s-au mărit substanțial salariile. Ajunseseră să aibă cele mai mari salarii din sistemul bugetar.
Motivarea respingerii de mărire a salariului
Prin cererea de chemare în judecată, mai mulți magistrați, între care și judecătorul Bogdan Mateescu, au solicitat obligarea pârâților (adică obligarea statului, prin instituțiile sale) la acordarea de majorări salariale în procentele prevăzute de dispoziţiile art.1 al.1 din Ordonanta Guvernului nr.10/2007, respectiv 5% , 2% şi 11%.
Instanța de la Curtea de Apel, din care făcea parte Dragoș Călin, a constatat că “prima instanță (a Tribunalului București –nn) a făcut o interpretare și aplicare corecte a dispozitiilor legale relevante. Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 stabilește chiar în primul articol domeniul său de aplicare sub aspectul categoriilor socio-profesionale”.
Din enumerarea textelor de lege “rezultă cu claritate ca recurenții reclamanți (între care și Bogdan Mateescu – n.r.) nu se încadrează în aceste categorii vizate de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, pe cale de consecință, nu pot beneficia de drepturile acordate prin acest act normativ. În speță, nu se aduce atingere principiilor egalității de tratament sau al nediscriminarii, așa cum susțin recurenții reclamanți (…)”, susținea Dragoș Călin în motivarea din 2009.
În acei ani, Curtea de Apel București a respins ca nefondat cererile de mărirea a salariilor magistraților de pe raza sa de competență, însă alte instanțe le-au admis. Pentru unificarea practicii, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în noiembrie 2011, prin recurs în interesul legii, că magistrații nu beneficiază de aceste măriri.
Rezumând, motivul a fost că magistrații sunt salarizați prin lege specială. Adică, așa cum a gândit în 2009 și judecătorul Dragoș Călin.
Dragoș Călin: “Nu pot indica articolul din nota de fundamentare deoarece aș încălca Statutul magistraților”
Judecătoru Dragoș Călin a precizat pentru România liberă, telefonic, că nu și-a schimbat modul de interpretare a legilor pentru a câștiga voturile colegilor judecători de la curțile de apel pentru a obține un loc în CSM, ci că interpretează corect ordonanța din acest an. De asemenea, ne-a spus că nu poate indica nici un articol sau alineat din normele de fundamentare a ordonanței, care să-i indice expres pe judecători ca beneficiari ai ordonanței 20, așa cum sunt nominalizați bugetarii din Sănătate, Educație și cei de la Serviciul de Probațiune, deoarece ar încălca Statutul magistraților.
Judecătorul Dragoș Călin a mai susținut și faptul că nu se poate pronunța (prin indicarea articolul, indicelui de lege) deoarece e posibil să judece în viitor astfel de dosare. Deși, i-aminvocat faptul că oricum este obligat să se abțină în a judeca astfel de dosare deoarece s-a antepronunțat prin memoriul-manifest publicat împreună cu judecătorul Bogdan Mateescu. Dragoș Călin a admis ipoteza, dar tot nu ne-a indicat articolul sau alineatul de lege cerut de noi. A făcut-o ulterior, pe mail, într-un răspuns exhaustiv. “In calitate de inițiatori ai memoriului, noi, cei peste 1000 de judecători și 400 de procurori apreciem că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, și pentru modificarea și completarea unor acte normative priveste toate categoriile de bugetari pentru care există inechități salariale, nu doar medicii si profesorii. In cazul celor din urmă există doar dispozitii speciale pentru că era nevoie de creșteri substanțiale de salariu. Și foarte bine că au fost realizate”, a transmit judecătorul Dragoș Călin pentru România liberă.
“Faptul că, în cursul anilor 2009-2010 am pronunțat, alături de toți colegii mei de la Curtea de Apel Bucuresti, hotărâri prin care cererile unor colegi referitoare la cresterile salariale de 2%, 5% si 11% au fost respinse, soluții confirmate apoi de ICCJ prin Decizia RIL nr.25/2011, nu are nicio legatură cu noua situație juridică pe care a creat-o OUG nr.20/2016” a explicat judecătorul în textul transmis pe mail.
Bogdan Mateescu : “Nu pot comenta hotărârea judecătorească a colegului meu”
Judecătorul Bogdan Mateescu a susținut, după ce l-am contactat telefonic, că nu s-a aliat cu Dragoș Călin pentru a obține voturi ca să obțină un loc în Consiliul Superior al Magistraturii, ci doar pentru un drept salarial prevăzut de o lege. Domnia sa nu a vrut să comenteze de ce, în 2009, tovarășul său de acum interpreta texte de lege, care au același obiect, total opus față de cum o face acum, în campania electorală pentru CSM.
Pe mail ne-a trimis un punct de vedere asemănător cu cel transmis de Dragoș Călin și anume: ”Memoriul a peste 1000 de judecatori, la care au aderat mai mult de 300 de procurori, vizează aplicarea în mod nediscriminatoriu a art. 3 ind. 1 din OUG 57/2015, astfel cum a fost introdus prin OUG 20/2016, în sensul că şi judecătorilor (care sunt deopotrivă plătiţi din fonduri publice potrivit aceluiaşi text de lege ca alte categorii de personal), care se regăsesc în situaţii de inechitate salarială, trebuie să li se majoreze indemnizaţiile de încadrare raportat la cel mai mare nivel aflat în plată pentru funcţii similare, în vederea înlăturării pentru viitor a discrepanţelor existente azi.
Memoriul este o acţiune spontană a judecătorilor, fără să aibă semnificaţii legate de asocieri individuale între semnatari, ci reprezintă o acţiune de principiu în vederea recunoaşterii drepturilor tuturor magistraţilor, astfel cum sunt ele prevăzute de legea a cărei respectare este obligatorie, potrivit Constituţiei”.
