Partidul conservator al cancelarului Germaniei a înregistrat duminică cel mai prost rezultat din istoria sa la alegerile regionale din capitală, într-un climat de nemulţumire crescândă asupra imigraţiei de care continuă să profite dreapta populistă.
Este vorba de al doilea revers electoral consecutiv în două săptămâni într-un scrutin regional pentru Uniunea creştin-democrată (CDU), formaţiunea Angelei Merkel, devansată la începutul lunii de mişcarea anti-migraţie şi anti-islam, Alternativa pentru Germania (AfD) în nord-estul ţării.
La un an distanţă de viitoarele alegeri legislative în Germania, cancelarul are de ce să-şi facă griji, având în vedere rezultatul dezastruos al CDU la alegerile din Berlin, în timp ce dreapta populistă şi-a făcut intrarea într-un nou Parlament regional şi a spart un tabu în ţară – consolidarea, pentru prima oară după 1945, a unui partid populist de dreapta în opinia publică.
Duminică, la Berlin, CDU nu a obţinut decât 18% din voturi, un recul de 5 puncte în raport cu ultimul scrutin din 2011. Niciodată în istoria Berlinului, cea a Berlinului de Vest după al Doilea Război Mondial, apoi cea a oraşului reunificat după 1990, CDU nu a cunoscut o astfel de înfrângere. Şi acest cel mai slab scor al CDU la Berlin va trimite, foarte probabil, partidul pe banca opoziţiei în metropola de 3,5 milioane de locuitori, în timp ce până acum făcea parte din guvernul de coaliţie alături de social-democraţi. Primarul Berlinului rămâne social-democratul Michael Müller, deşi SPD (21,5%) a suferit pierderi importante (6,8% faţă de 2011) şi a înregistrat unul din cele mai slabe scoruri de după unificarea Germaniei. CDU (18%), foarte slăbit, ocupă al doilea loc pe eşichierul politic al capitalei germane, urmat de Verzi (15,7%), la egalitate cu Die Linke (15,7%), partidul stângii.
Chiar dacă de peste 15 ani CDU este tradiţional slab la Berlin, noul său recul vine să complice şi mai mult sarcina cancelarului Angela Merkel, criticată în propria familie politică. Şeful filialei din Berlin a acestui partid, Frank Henkel a recunoscut un rezultat „deloc satisfăcător“ şi a vorbit despre „o zi neagră“ pentru partidele tradiționale în ansamblul lor şi s-a declarat „alarmat“ să vadă „un sfert din electori votând pentru partide protestatare“.
AfD, un pericol
Scorul noului partid populist AfD a obţinut 14,1%, desigur mai puţin faţă de cele 21 de procente din regiunea rurală Mecklenburg – Pomerania Occidentală, în urmă cu două săptămâni, dar oricum rămâne spectaculos pentru acest oraş liberal, multicultural şi tradiţional de stânga. Primele analize arată că electorii AfD sunt bărbaţi de peste 45 de ani, muncitori şi şomeri. Subiectele lor de preocupare majoră sunt refugiaţii şi securitatea internă.
Irupţia dreptei populiste în Parlamentul regional berlinez are valoare de simbol: metropola cosmopolită, ancorată şi deschisă spre lume, capitala germană cu statut de Stat-regiune era forte până acum, reuşind să reziste tendinţelor populiste. Primarul a încercat să dramatizeze miza în timpul campaniei, avertizând că un scor peste 10% pentru AfD ar fi „interpretat în lumea întreagă ca semnalul unei renaşteri a extremei drepte şi a naziştilor în Germania“. După anunţarea rezultatelor, liderul AfD, Jörg Meuthen, declara că „într-un oraş aflat la stânga, cum este Berlinul, scorul nostru peste 10% este un mare succes“.
Partidul pro-Kremlin câştigă legislativele în Rusia
În Rusia, Duma rămâne în mâna partidului Rusia Unită al preşedintelui Vladimir Putin, locurile fiind ocupate de 76% din deputaţii săi. Fără nici o surpriză, partidul pro-Kremlin, a câştigat legislativele ruse cu un scor zdrobitor de peste 50% din voturi. Primul test electoral naţional de după anexarea Crimeii deschide pentru Putin un bulevard pentru prezidenţialele din 2018. Deşi nu a anunţat încă intenţia de a candida la un al patrulea mandat, nimeni nu se îndoieşte de intenţiile liderului de la Kremlin, 63 de ani, creditat cu o popularitate-record de 86%. Putin nu are concurent, iar opoziţia rusă, acuzată că ar fi manipulată de SUA, nu a reuşit să treacă pragul pentru a intra în Parlament.
