Între 350 şi 400 de femei fac zilnic o întrerupere de sarcină în România. În acest timp, Ministerul Sănătăţii alocă de 10 ori mai multe fonduri pentru realizarea procedurilor de avort decât pentru anticoncepţionale care ar putea proteja femeile de o sarcină nedorită, avertizează un studiu dat publicităţii astăzi de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Urmăriţi graficele ataşate materialului şi descărcaţi studiul în format .pdf.
Datele rămân îngrijorătoare şi pentru întreruperile efectuate folosind metode empirice- aşa-numitele „leacuri băbeşti”, mai arată cercetarea „Fenomenul întreruperii sarcinilor nedorite în România. Radiografie şi soluţii”. Astfel, 238 de avorturi provocate prin metode empirice au fost provocate între 2006 şi 2010, 54 în 2010 şi 83 în 2011, date care reprezintă „un semnal evident al lacunelor în educaţia sanitară de la nivelul cuplurilor din România”.
Între 350 şi 400 de femei fac un avort zilnic în România, fapt care ne situează pe locul patru în Uniunea Europeană şi pe locul şase la nivel global. 450 lei este suma neoficială pe care femeile trebuie să o plătească medicului ginecolog (în spitalele de stat) atunci când fac un avort.
Anual, statul român alocă, în medie, peste cinci milioane de euro pentru avorturile incomplete (avorturi spontane) realizate în unităţile de stat, o sumă de 10 ori mai mare decât cea de 500.000 euro alocată anual pentru achiziţia de mijloace contraceptive (anticoncepţionale şi prezervative), care pot preveni sarcinile nedorite, atrage atenţia studiul efectuat de IPP.
„Aproximativ 500.000 euro pe an declară Ministerul Sănătăţii că alocă statul român pentru achiziţia de contraceptive, aceasta fiind o măsură concretă, prinsă în Programul Naţional de Sănătate a Femeii şi Copilului pe care Ministerul Sănătăţii îl promovează anual, din 2004, de când a fost lansat, până în prezent. Suma trebuie raportată la un număr total de 5.373.564 de femei fertile cu vârsta între 15 ani şi 49 ani, având astfel dimensiunea măsurilor superficiale pe care statul le ia în acest moment”, comentează IPP măsurile luate de statul român prin programul Programul naţional pentru sănătatea femeii şi copilului, care reprezintă numai 0,06% din bugetul Ministerului Sănătăţii.
„Prin comparaţie cu suma necesară pentru 103.300 de întreruperi de sarcini nedorite pe an înregistrate în statisticile oficiale, rezultă că statul român cheltuie anual aprox. 11 milioane de euro, în timp ce pentru contraceptivele care ar putea scădea în mod direct numărul femeilor aflate într‐o asemenea situaţie alocă de 20 de ori mai puţin, adică doar 500.000 euro. Statul român preferă să asiste pasiv la fenomenul îngrijorător al continuităţii numărului mare de sarcini nedorite pe ţară, în loc să se implice în prevenţie, evitând astfel complicaţii la nivelul stării de sănătate a femeilor fertile”, evidenţiază raportul IPP.
Conform cercetării efectuate la nivel naţional, 68% dintre femeile fertile din România care fac o întrerupere de sarcină au vârste cuprinse între 20-34 de ani, 10% dintre fetele care fac avort au între 15 şi 19 ani, iar 1% au sub 15 ani.
Mai mult, 49% dintre femeile fertile din România cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani au declarat că nu au beneficiat niciodată de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii. 12% dintre ele cred că partenerul lor nu ar fi de acord ca ele să folosească anticoncepţionale, iar 27% apreciază că partenerii lor nu sunt interesaţi de tipul de contraceptiv pe care îl foloseşte ea. „Problema sănătăţii reproducerii nu ar trebui să privească exclusiv femeile, ci viaţa de cuplu, astfel încât autorităţile trebuie să ia în considerare o campanie publică care ar trebui demarată cât mai curând, în opinia IPP, abordând ambii parteneri”, se arată în studiu.
În ceea ce priveşte judeţele cu cea mai mare rată a avortului, pe primul loc este Bucureştiul, urmat de Timiş şi Brăila, iar cele mai puţine avorturi sunt înregistrate în Sălaj, Ilfov şi Mehedinţi. Cea mai mare rată de avoturi raportată la numărul total de femei fertile se înregistrează în judeţul Olt şi este de 9%.
Citeşte şi Româncele spun că au suficiente cunoştinţe despre contracepţie, dar suntem pe primul loc la avorturi
„În loc să ia decizii ferme care să stabilească responsabilităţi ferme la nivelul principalelor categorii de cadre medicale implicate, Ministerul a împărţit această responsabilitate (de o manieră care nu presupune asumarea răspunderii de niciunul dintre participanţi pentru disfuncţionalităţile evidente din România) între medicii de planning familial incluşi într‐o reţea naţională (care acoperă insuficient teritoriul României), anumiţi medici de familie înregistraţi în Programul Naţional respectiv medici ginecologi sau medici endocrinologi. Nimeni din partea statului nu pare preocupat de impactul politicilor în domeniu şi, pe cale de consecinţă, de măsuri care să optimizeze şi să eficientizeze folosirea de fonduri publice pentru ţinte naţionale cum sunt, sau ar trebui să fie, sănătatea reproducerii. (…) Autorităţile române nu îşi asumă responsabilitatea evaluării impactului Programelor Naţionale pe care le finanţează şi coordonează, o măsură poate chiar mai importantă decât decizia de iniţiere a unei asemenea politici publice. Până în prezent nu s‐a făcut o asemenea evaluare obiectivă, situaţia din teren arătând foarte clar că Ministerul a eşuat în acest moment în managementul politicii sale publice privind prevenirea sarcinilor nedorite în România”, se arată în studiul „Fenomenul întreruperii sarcinilor nedorite în România”.
Problema întreruperilor de sarcină nedorită trebuie tratată cu responsabilitate, avertizează IPP, iar autorităţile române trebuie să conştientizeze că politicile şi măsurile puse în practică în acest moment nu răspund nevoii imediate de acces la informaţii şi nici nu încurajează susţinerea serviciilor de planificare familială şi a programelor de sănătate.
Avortul rămâne o chestiune controversată în România, în contextul în care, în luna martie, iniţiativa legislativă a politicienilor PDL Marius Dugulescu şi Sulfina Barbu privind obligativitatea consilierii femeilor care vor să facă o întrerupere de sarcină a iscat dezbateri aprinse în societatea civilă.
Citeşte şi O nouă iniţiativă legislativă: Consiliere obligatorie pentru femeile care vor să facă avort
