Un număr imens de plângeri penale pentru evaziune fiscală făcute de inspectorii Fiscului blochează urmărirea şi depistarea adevăratei evaziuni fiscale. Cauza este o prevedere dată acum câţiva ani, conform căreia inspectorul fiscal e obligat să facă plângere penală de fiecare dată când are o simplă suspiciune.
Rezultatul acestei prevederi legale este că procurorii au primit în ultimii ani un număr enorm de astfel de plângeri şi au dificultăţi în a discerne între adevărata evaziune fiscală şi cazurile de interpretare eronată de către un contribuabil a Codului Fiscal, faptă care nu este penală și se sancționează doar cu amendă.
Surse experte din Ministerul Finanţelor au declarat pentru „România liberă“ că un procuror le-a comunicat şefilor din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), la o întâlnire dedicată exact acestei chestiuni:
„Nu mai trimiteţi plângeri pentru toate magazinele de pufuleţi, că mai avem şi noi altceva de lucru!“.
„Faptul trebuie coroborat şi cu nişte excese din ultimii doi ani, în special pe TVA, pe frauda de tip carusel, cu furnizorul furnizorului furnizorului. S-a ajuns la situaţia că peste jumătate dintre toate deciziile de impunere sunt însoţite de plângeri penale. E vorba despre acte emise în anul 2015. Soluţionarea lor e suspendată pe motiv de plângere penală“, au declarat sursele citate, care au dorit să-şi păstreze confidenţialitatea.
Dar presa a scris anterior despre cazuri în care evazioniştii făceau deliberat mai multe tranzacţii mai mici, sub plafonul legal de la care era definită atunci evaziunea fiscală, eludând Fiscul.
„Sub 100.000 de euro putem vorbi despre «găinării». Avem opt miliarde de euro pe an decalajul de TVA (între cât s-a realizat şi prognoză – n.n.). Acestea sunt problemele adevărate“, au considerat sursele consultate de „România liberă“.
Frica păzeşte bostănăria, dar blochează sistemul
Din cauza prevederilor legale ambigue, nu se ştie unde anume se termină optimizarea fiscală legală şi unde începe evaziunea fiscală, a explicat un expert fiscal.
„Chiar avem un caz acum: un secretar de stat, Mariana Vizoli, este acuzat de evaziune pe o problemă despre care înţeleg că e pur şi simplu sărită rău de tot de pe macaz“, a explicat expertul fiscal.
Expertul consideră că Mariana Vizoli, în prezent sub control judiciar, „nu a făcut decât să dea o soluţie la o problemă“.
„Soluţia ei a fost perfect legală. Pentru că cei de la o societate (Murfatlar – n.n.) ar fi făcut nişte fapte de evaziune, e victimă colaterală într-un război ce nu e al ei. Rezultă comportamente ale unor organe de anchetă, ce conduc la un blocaj, care ocultează lupta pentru combaterea veritabilei evaziuni fiscale“, susține acest expert.
De notat că anterior şi fostul secretar de stat din Ministerul Finanţelor Gabriel Biriş s-a exprimat zilele acestea la fel, arătându-se revoltat de punerea sub acuzare a urmaşei lui în postul de secretar de stat şi a încă doi oficiali de la Finanţe.
Mariana Vizoli a fost pusă de procurorii DNA sub control judiciar în Dosarul Murfatlar, cu un prejudiciu de peste 600 de milioane de lei. Ea era de o lună secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.
Legea ar trebui interpretată în favoarea contribuabilului
Acelaşi lucru îl susţine şi consultantul fiscal Adrian Benţa.
„ANAF vrea să folosească o procedură specifică evaziunii fiscale doar la cazurile clare, nu la orice îi trece inspectorului fiscal prin cap. Mai ales când se reîncadrează faptele. Inspectorii fiscali au dreptul să reîncadreze anumite tranzacţii, iar inspectorul vine şi spune că tranzacţia respectivă nu e deductibilă“, a detaliat pentru „România liberă“ Adrian Benţa.
Teama de sancţiuni şi de controalele Curţii de Conturi îi face pe inspectorii fiscali să aibă o atitudine extrem de prudentă când e vorba despre interpretarea Codului Fiscal, a declarat, la rândul său, Dan Schwartz, consultant fiscal, managing partner la RSM România. Acesta a atras atenţia că legea prevede expres că, atunci când o prevedere a Codului Fiscal e ambiguă, trebuie interpretată în favoarea contribuabilului.
„În viaţa reală, de foarte multe ori inspecţiile fiscale de orice natură interpretează legea în cel mai rău fel posibil pentru contribuabil, ajungându-se la exagerări şi chiar la judecăţi absurde profesional“, a precizat oficialul RSM.
Ce urmează după ce inspectorul fiscal îi face contribuabilului o plângere penală? Acesta se judecă în penal cu Fiscul. După trei ani, are o sentinţă judecătorească, prin care se decide că tranzacţia e deductibilă şi a avut dreptate. Procedura penală a suspendat procedura civilă. Astfel, mai întâi te justifici trei ani pe Codul Penal, apoi vezi pe Codul Civil dacă mai ai sau nu de plată impozite, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa.
În acel moment, se pune problema, desigur, dacă firma în cauză mai există. Dacă da, ce pierderi a înregistrat din cauza unei prevederi legale stupide? Cât profit nerealizat a cumulat din această cauză, în cei trei ani de proces?
Administraţii financiare merg greu
Adevăraţii evazionişti se bucură. Sunt foarte mulţi inspectori fiscali ce se ocupă cu mărunţişuri, în loc de adevăratele cazuri de evaziune. Iar contribuabilul face plângere pentru abuz în serviciu contra inspectorului fiscal. În acest timp, vectorii publici ai marilor evazionişti se prevalează de tot acest context şi spun că sunt hărţuiţi de procurorii DNA şi de aceea nu mai merg afacerile în România.
„Ştiu câteva administraţii financiare în care 30%-40% dintre inspectori au plângeri penale. «Dacă tu mi-ai făcut plângere penală mie pentru evaziune fiscală, îţi fac şi eu ţie pentru abuz!», spune contribuabilul. Astfel, se creează o escaladă a proceselor penale. Dacă nu greşesc, sunt 18.000-20.000 de plângeri penale pe evaziune fiscală făcute de inspectorii fiscali, dintre care probabil că sunt reale câteva sute şi apar cam 50 de condamnări. Probabil că, în replică, sunt câteva mii de plângeri pentru abuz făcute de petenţi“, a declarat Adrian Benţa pentru „România liberă“.