0.2 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăSportFormula 1EXCLUSIVITATE. După divorțul de Bombonica, Liviu Dragnea a obținut un hotel falimentar,...

EXCLUSIVITATE. După divorțul de Bombonica, Liviu Dragnea a obținut un hotel falimentar, dar care îi e dator cu sute de mii de euro. Averea președintelui condamnat al PSD are multe semne de întrebare

În urma divorțului de Bombonica, Liviu Dragnea s-a ales cu un convenabil cec în alb de câteva sute de mii de euro prin care poate justifica sume mari fără proveniență certă. Banii sunt de la un hotel din Turnu Măgurele care e aproape falimentar, obținut de șeful PSD în urma partajului din 2015.

În vara lui 2015, Liviu Dragnea a divorțat de soția sa, Bombonica, în discreție maximă. În ciuda zvonurilor de presă, informația a devenit oficială abia anul acesta, când șeful PSD și-a publicat declarația de avere. Jurnaliștii s-au grăbit să remarce că domeniul de multe hectare al lui Dragnea a fost pierdut, la partaj, în favoarea Bombonicăi (fostă Dragnea, acum Prodana).

Presa a remarcat și că liderul PSD a primit, după partaj, un „spațiu comercial/de producție“ în Turnu Măgurele, de 1.528 de metri pătrați. Dar acest „spațiu comercial/de producție“, cum e clasificat de formularul declarației de avere, nu e unul oarecare, ci este clădirea unui hotel din Turnu Măgurele: hotelul „Turris“.

De ce e important hotelul „Turris“ din Turnu Măgurele?

Pentru că, în 2009, stabilimentul a ajuns în proprietatea Bombonicăi Dragnea în urma unei tranzacții atât de dubioase încât a generat un dosar penal de evaziune fiscală.

„Restituire“ cu dosar penal

În 2009, când Liviu Dragnea era șef al Consiliului Județean, soției sale, Bombonica, i s-a „restituit“ clădirea hotelului „Turris“, de 1.528 de metri pătrați. Decizia de „restituire“ a fost luată de către Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a Hotel Turris SA. Adică de către aceeași Bombonica Dragnea, care tocmai intrase în posesia a peste 95% din acțiunile societății comerciale. În propria declarație de avere din iunie 2009, în care a menționat „restituirea“, Liviu Dragnea scria că acea clădire era evaluată la peste 110 milioane de lei. Practic, clădirea unui hotel, evaluată la peste 25 de milioane euro, a ajuns în proprietatea soției lui Dragnea prin propria ei decizie unilaterală, fără nici un fel de justificare comercială și/sau legală. ANAF a considerat „restituirea“ ca fiind doar o modalitate prin care Bombonica a mascat o tranzacție imobiliară de vânzare-cumpărare, stra­­tage­­mă menită să o scape pe soția lui Dragnea de plata unui impozit de 17 milioane de lei (peste patru milioane de euro).

Evident, Bombonica Dragnea a refuzat să plătească cele 17 milioane de lei. Prin urmare, ANAF a depus plângere penală pentru evaziune fiscală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, în 2011. În 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman și-a declinat competența în favoarea Parchetului General, unde a și trimis dosarul, invocând prezența unui demnitar în dosar (firește, era vorba de Liviu Dragnea, devenit deputat din partea PSD în 2012). În 2014, când Victor Ponta era premier și Dragnea se visa viitor premier în mandatul eventualului președinte Victor Ponta, Parchetul General condus de Tiberiu Nițu a clasat dosarul. Pe scurt, procurorii lui Nițu au absolvit-o pe Bombonica Dragnea de orice acuzație de evaziune fiscală.

Hotelul îi datorează 200.000 de euro lui Dragnea

Importanța hotelului „Turris“ pentru Liviu Dragnea este mare. Chiar foarte mare, având în vedere că îi poate justifica șefului PSD câteva sute de mii de euro dacă, vreodată, vreo instituție a statului l-ar întreba pe Dragnea cum își permite unele cheltuieli cu vizite în străinătate, de exemplu. Încă de la „restituirea“ clădirii hotelului „Turris“ către Bombonica Dragnea, imobilul s-a dovedit a fi foarte rentabil.

Astfel, în declarația de avere din 2010, Liviu Dragnea a menționat creanțe (bani de încasat) ale familiei Dragnea la Hotel Turris SA de 128.000 de euro conform unor „contracte“. Cu alte cuvinte, după „restituirea“ clă­dirii hotelului de către societatea comercială Hotel Turris SA către Bombonica Dragnea, societatea comercială Hotel Turris SA și-a dat seama că trebuie să închirieze clădirea de la Bombonica și să o plătească pentru asta. Iar într-un an de zile, s-au adunat 128.000 de euro datorii ale Hotel Turris SA către familia Dragnea.

În 2011, datoria crescuse la 152.500 de euro, în 2012 a ajuns la 180.000 de euro, iar în 2013 s-a înregistrat o creanță a familiei Dragnea de 200.000 de euro. În declarația de avere din 2014 a lui Liviu Dragnea se înregistrează o creanță de numai 178.209 de euro, deci Hotel Turris SA a mai și plătit o parte din datorie (aproximativ 50.000 de euro, judecând după graficul de creștere anuală a creanței). În 2015, datoria Hotel Turris SA către familia Dragnea crescuse din nou, până la 183.557 de euro.

Netransparent în declarația de avere

Declarația de avere din 2016 a adus noutăți spectaculoase. În primul rând, Dragnea a făcut public faptul că partajul i-a adus clădirea hotelului, acel imobil producător de sute de mii de euro. În al doilea rând, se poate observa că fosta soție, Bombonica (fostă Dragnea, acum Prodana), a fost generoasă: i-a lăsat lui Dragnea și creanțele la Hotel Turris SA. Practic, acum, șeful PSD poate încasa oricând aproape 200.000 de euro de la Hotel Turris SA, astfel: 80.710 de euro și 460.110 de lei.

În al treilea rând, post-partaj, Dragnea a încheiat, în nume propriu, un contract de închiriere a clădirii hotelului, în august 2015. Ba mai mult, a și obținut, ba chiar și încasat, bani de pe urma închirierii: 60.000 în 2015 și 30.000 în 2016, până acum.

Curios, însă, Liviu Dragnea nu a menționat „sursa venitului“, adică plătitorul celor 90.000, deși formularul declarației de avere obligă la declararea acesteia. Cel mai probabil, „sursa venitului“ este tot Hotel Turris SA. De asemenea, Dragnea nu a pomenit nici moneda în care a încasat 90.000. Să fi fost vorba de lei, de euro? Este, în orice caz, încă o încălcare a legii declarării averilor.

Încercările repetate ale RL de a-l contacta pe Liviu Dragnea pentru a lămuri chestiunea „sursei venitului“ de 90.000 (fără monedă) nu au avut succes. 

Liviu Dragnea nu a menționat „sursa venitului“, adică plătitorul celor 90.000, deși formularul declarației de avere obligă la declararea acesteia. Cel mai probabil, „sursa venitului“ este tot Hotel Turris SA. De asemenea, Dragnea nu a pomenit nici moneda în care a încasat suma de 90.000. Să fi fost vorba de lei, de euro? Este, în orice caz, încă o încălcare a legii declarării averilor.

În Teleorman se trăiește mai rău decât în Pakistan

Teleormanul este pe ultimul loc din România în ceea ce privește numărul de turiști care au vizitat acest județ în anul 2015. Potrivit INS, au trecut prin acest județ 1.478 de turiști străini, sub Vrancea, unde au ajuns 1.935. În 2016, în primele opt luni, au fost 750. În 2015, producția industrială a acestui județ a scăzut cu 15%, iar șomajul a ajuns la circa 11%, aproape dublu față de media țării.

Potrivit analistului Cătălin Avramescu, Teleorman este județul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9%; spre comparație, în județul Timiș, această cifră este de doar 0,2%). „Produsul Intern Brut per capita a fost, în 2015, de doar 4.341 euro. Dacă Teleormanul ar fi o țară, ar ocupa poziția 133 în lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro)“, mai arată Avramescu, citând statisticile FMI din 2015, ajustate la puterea de cumpărare. Turnu Măgurele, din judeţul Teleorman, este cel mai afectat oraş de depopulare din zona Munteniei, în ultimul deceniu numărul de locuitori coborând cu 26,2%, adică mai mult de un sfert, scrie „Ziarul Financiar“. (Mircea Marian)

Stabilimentul – gol, dar scump

Hotelul „Turris“ din Turnu Măgurele este, când vine vorba de marketing și publicitate, la capitolul „așa nu“. Stabilimentul are două site-uri de internet, dar unul este în construcție și celălalt este extrem de simplu: conține doar o pagină cu foarte puține informații. Surprinzător este că acel al doilea site menționează că prețul unei camere (într-un hotel din Turnu Măgurele) este între 80 și 120 de euro, adică destul de scump.

Hotelul deține o pagină (neoficială) pe Facebook, însă nici acolo nu sunt foarte multe detalii. Din postările utilizatorilor, se desprinde concluzia că principala activitate a hotelului este găzduirea nunților, petrecerilor și, în general, a activităților cu mâncare și băutură. Activitățile care presupun cazare sunt aproape inexistente, așa cum reiese, de altfel, și din cifrele contabile ale Hotel Turris SA.

Pierderi și datorii uriașe

Hotel Turris SA este, practic, o firmă în faliment. Este, așadar, cu atât mai ciudat că își permite să plătească sute de mii de euro pentru a închiria o clădire. Chiar clădirea hotelului, fără care nu ar putea funcționa, ce e drept. Iată cum arată cifrele contabile ale societății comerciale, conform datelor Ministerului de Finanțe.

La finalul lui 2010, Hotel Turris SA avea pierderi de peste 500.000 de lei și datorii de peste 1,4 milioane de lei la o cifră de afaceri de sub trei milioane de lei.

În 2011, situația era dezastruoasă: la o cifră de afaceri de 2,7 milioane de lei, pierderile au fost de 32 de milioane de lei (peste 7 milioane de euro) iar datoriile de peste 33 de milioane de lei.

În 2012, la o cifră de afaceri de 2,8 milioane de lei, pierderile au scăzut până la „doar“ 4,7 milioane de lei (peste un milion de euro), dar datoriile au crescut până la peste 38 de milioane de lei
(9 milioane de euro).

La finalul lui 2013, cifra de afaceri a fost la 2,4 milioane de lei, dar pierderile s-au cifrat la 1,2 milioane de lei în timp ce datoriile au crescut la 39 de
milioane de lei.

În 2014 a scăzut și cifra de afaceri, până la 1,6 milioane de lei, pierderile au crescut (4,7 milioane de lei), dar datoriile au scăzut de 11 ori față de anul anterior (3,5 milioane de lei).

Anul trecut, 2015, adică anul în care Hotel Turris SA i-a și dat bani lui Liviu Dragnea (cel puțin 60.000 – neclar dacă lei sau euro), a fost cel mai prost an de până acum al firmei: cifra de afaceri a fost de numai 54.132 de lei, pierderile s-au cifrat la 60.334 de lei, iar datoriile au fost de 3,8 milioane de lei. Mai mult decât atât, în 2015, hotelul a ajuns să mai aibă doar opt angajați, de la 40-50 în anii anteriori.

Cele mai citite

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întrevedere cu reprezentanți ai Airbus

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit joi, la sediul Ministerului Economiei, cu o delegaţie a companiei Airbus, subiectul principal al discuţiilor fiind axat...

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întrevedere cu reprezentanți ai Airbus

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit joi, la sediul Ministerului Economiei, cu o delegaţie a companiei Airbus, subiectul principal al discuţiilor fiind axat...
Ultima oră
Pe aceeași temă