În ciuda aşteptării generale de a fi luată cât mai rapid o decizie în privinţa referendumului, judecătorii CCR au hotărât doar să devanseze cu zece zile termenul până la care să le parvină de la Guvern listele electorale. Care liste? Cele în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie şi care au fost, potrivit legii, actualizate „până la data de 10 iulie”.
Totodată, plenul Curţii a stabilit că erata referitoare la românii din străinătate a fost trimisă în mod legal spre Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, Guvernul Ponta a rămas fără portiţe.
Teoretic, dacă ne gândim că ar fi doar o chestiune de ore ca la CCR să ajungă listele electorale în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie (liste actualizate până în data de 10 iulie), am putea concluziona că judecătorii constituţionali puteau lua încă la ieri o decizie în privinţa referendumului. În realitate însă, situaţia este mult mai nuanţată. Pe de o parte pentru că Executivul, prin vocea premierului Victor Ponta, continuă să susţină că nu deţine aceste liste şi că nu poate furniza decât liste actualizate. Actualizate aşa cum vrea USL şi nu cum au fost ele la data de 10 iulie (dată prevăzută de lege pentru actualizarea listelor). Mai mult, cine nu înţelege lucrurile susţinute de premier, cum este cazul europarlamentarului Monica Macovei, nu ar fi „oameni raţionali şi normali la cap”, ci, potrivit lui Ponta, evident, „excepţii prevăzute de medicină”. „Este un răspuns foarte simplu, care a convins pe toată lumea care vrea să fie convinsă, nu vorbesc de persoane cu grave devieri de comportament şi care oricum nu vor înţelege niciodată. Eu vorbesc de oamenii normali, care au înţeles foarte clar că dacă doreşte Curtea Constituţională de la noi actualizarea listelor, asta o fac primarii sub centralizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Dacă doreau listele electorale permanente, nu le puteau obţine de la noi”, a declarat premierul Ponta.
Pe de altă parte, şi în sensul validării, şi în sensul invalidării referendumului, Curtea are o problemă de majoritate. Dată fiind coloratura politică a judecătorilor, este foarte greu de atins, dacă nu imposibil, majoritatea de două treimi, cerută de lege pentru validarea referendumului. În aceeaşi măsură, este foarte greu, aproape imposibil, de luat şi decizia contrară. Or, o astfel de situaţie de blocaj total nu ar face decât să arunce instituţia într-o lumină şi mai penibilă. Poate şi de aceea, judecătorii au preferat să amâne ieri tranşarea situaţiei şi s-au mulţumit doar să devanseze termenul următoarei şedinţe, aşa cum a cerut, de altfel, preşedintele suspendat Traian Băsescu. Războiul continuă, aşadar, pe 21 august.
6 la 3 voturi sau/şi 5 la 4 voturi?
Între imposibilitatea atingerii unei majorităţi de două treimi pentru validarea referendumului şi necesitatea de a lua, totuşi, o decizie, pentru a pune capăt incertitudinilor şi crizei politice, judecătorii au căutat ieri o portiţă. Mai precis, au discutat în ce măsură o decizie de invalidare poate fi luată cu votul unei majorităţi simple (cinci voturi din nouă). Ideea s-a bazat pe faptul că Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale stabileşte obligaţia întrunirii unei majorităţi de două treimi (şase din nouă voturi) doar în cazul validării. Dacă propunerea de validare nu întruneşte şase voturi din nouă, atunci s-ar putea supune la vot propunerea de invalidare, care ar putea fi aprobată cu doar cinci voturi din nouă.
Potrivit surselor citate de Mediafax, ca argument în sprijinul ideii de majorităţi diferite s-ar fi adus şi exemplul Germaniei, unde invalidarea poate fi decisă cu majoritate simplă.
Scandalul eratei, dezumflat
În ciuda declaraţiilor războinice de săptămâna trecută, când doi dintre judecători au lăsat a se înţelege că nu au avut ştiinţă de erata trimisă la Monitorul Oficial şi că ea ar fi fost aprobată ilegal, subiectul a fost rapid tranşat. Concluzia? Judecătorul Ştefan Minea era îndreptăţit să transmită rectificarea spre Monitorul Oficial, deoarece era de serviciu, iar preşedintele Augustin Zegrean intrase deja în concediu. Totuşi, se pare că şeful CCR a obţinut în prealabil acordul altor cinci judecători în privinţa eratei înainte ca aceasta să fie trimisă, sub semnătura lui Minea, spre Monitorul Oficial.
Potrivit completării Curţii, la referendumul pentru demiterea preşedintelui se iau în calcul la stabilirea cvorumului toţi românii cu drept de vot, indiferent de unde au domiciliul, în ţară sau în străinătate.
CCR vrea „numărul” alegătorilor
Plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012) conform dispoziţiilor art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Listele electorale permanente sunt, potrivit art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004, „listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv.”
Citeşte şi editorialul: Concediul Curţii Constituţionale naşte monştri. Cât ne costă faptul că judecătorii nu au coborât mai repede din şezlonguri
