Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) cere aviz Parlamentului pentru anchetarea fostului ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, transmite Realitatea TV.
Parchetul cere aviz Parlamentului pentru cercetarea lui Victor Paul Dobre în contextul în care fostul ministru este şi deputat în Legislativ, din partea PNL.
Parchetul îl acuză pe Dobre de abuz în serviciu.
Mai exact, Parchetul cere Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, care, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, a înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.
Citeşte AICI comunicatul privind solicitarea începrerii urmăririi penale împotriva lui Victor Paul Dobre.
„În conformitate cu dispoziţiile art. 109 al. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, şi ale Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a solicitat Parlamentului României-Camerei Deputaţilor, declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de numitul DOBRE VICTOR – PAUL, fost ministru delegat pentru Administraţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deputat în Parlamentul României sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art 248 rap. la art. 2481 din Codul Penal.
Citeşte şi Un anume „Vlad” îi spunea lui Dobre: „Să fugim din acest grup infracţional organizat! Pe bune! „
În cauză există indicii că numitul Dobre Victor – Paul a solicitat învinuitului Manoloiu Constantin, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, să întocmească un înscris în care s-a consemnat că „Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, în condiţiile în care tocmai acest minister, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a fost îndrituit de Guvernul României prin H.G. nr.682/07.07.2012 să selecteze şi să prelucreze datele privind cetăţenii cu drept de vot, să le tipărească şi să le pună la dispoziţia primarilor”, se arată în comunicatul Parchetului.
_ _ _
Fostul ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, şi secretarul de stat în MAI, chestorul principal de poliţie Ioan Nicolae Căbulea, au semnat adresele întocmite de şeful Evidenţa Populaţiei, Constantin Manoloiu, şi transmise Curţii Constituţionale, potrivit Mediafax.
Potrivit anchetatorilor, există indicii temeinice că fostul ministru delegat al Administraţiei, liberalul Victor Paul Dobre, ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 248 raportat la art. 248 indice 1 din Codul penal.
Întrucât, faptele pentru care Dobre este cercetat au fost comise în exerciţiul funcţiei de ministru delegat pentru Administraţie şi că acesta deţine şi calitatea de deputat, potrivit art.109 alin.2 din Constituţie şi a art.12 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
Din aceste considerente, joi, 9 august 2012, a fost disjunsă cauza cu privire la Victor Paul Dobre şi s-a înregistrat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Acest caz survine declanşării cercetărilor privind o adresă transmisă în 2 august de Ministerul Administraţiei şi Internelor – condus atunci de Iona Rus, ministrul de Interne, şi Victor Paul Dobre, ministrul delegat al Administraţiei – care a afectat procedura de închidere a referendumului, Curtea Constituţională trebuind să valideze sau să invalideze consultarea populară din 29 iulie cu privire la demiterea lui Traian Băsescu.
Astfel, în dosarul de urmărire penală s-a făcut o analiză cronologică a tuturor adreselor emise de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi transmise Curţii Constituţionale cu privire la soluţionarea, în exercitarea atribuţiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia.
De asemenea, s-a constatat că, în 1 august, a fost transmisă Curţii adresa nr. 3479198, în care s-a menţionat că listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din 29 iulie conţin un număr de 18.292.514 persoane, iar actualizarea şi reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primarul unităţii administrativ teritoriale şi serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor. Cu toate acestea, a doua zi, în 2 august, prin adresa nr. 3479199 s-a comunicat faptul că, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente.
Cele două adrese întocmite de chestorul Constantin Manoloiu, director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date au fost înaintate Curţii prin adresele nr.74618/VPD şi nr.74619/VPD ale MAI, semnate de către ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, iar pentru ministrul Internelor de către chestorul principal de poliţie Ioan Nicolae Căbulea, secretar de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, arată procurorii PICCJ în referatul privind solicitarea adresată Parlamentului pentru avizul de începere a urmăririi penale.
Totodată, s-a mai stabilit că Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a transmis în 10 iulie 2012, Biroului Electoral Central, prin adresa nr. 3455987, numărul de cetăţeni cu drept de vot, respectiv un număr total de 18.308.612 – din care 15.714.403 alegători care posedă cărţi de identitate (CI) -, pentru ca apoi, prin adresa nr. 3456026 din 23 iulie, să fie comunicat BEC, pe suport optic, situaţia numărului de alegători înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente destinate desfăşurării referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României, numărul total de alegători comunicat fiind de 18.292.514 de persoane.
Ulterior, în 27 iulie, aceeaşi Direcţie a transmis Biroului Electoral Central adresa nr.3456054 prin care a comunicat faptul că, în copiile listelor electorale permanente, sunt înscrişi 18.292.514 de alegători.
În acest context, în 6 august, PICCJ a început urmărirea penală faţă de chestorul de poliţie Constantin Manoloiu, pentru neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art.249 alin.1 şi 2 din Codul penal.
Ulterior, în urma administrării de noi probe, în 8 august, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de chestorul Manoloiu, fiind începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.248 rap. la art.248 indice 1 din Codul penal.
Motivele care au stat la baza acestei măsuri procesuale au avut în vedere faptul că învinuitul Manoloiu, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor a întocmit un înscris oficial, contrar dispoziţiilor art.5 din HG 682/7 iulie 2012, pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României.
Potrivit prevederii articolului 5 din HG 682/2012, MAI, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare.
Aşadar, obligaţia de a selecta şi prelucra datele şi de a tipări listele electorale actualizate a revenit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, actul normativ fiind contrasemnat de către ministrul administraţiei şi Internelor şi ministrul delegat pentru Administraţie.
Aceste obligaţii au fost îndeplinite de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, fiind întocmite listele electorale permanente actualizate, privind cetăţenii cu drept de vot care au fost puse la dispoziţia primarilor în două exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare.
În conformitate cu dispoziţiile Legii 3/2000 privind organizarea referendumului, toate aceste date selectate şi comunicate potrivit dispoziţiilor art.5 din HG 682/2012, de către MAI, au fost validate, iar în baza listelor electorale permanente actualizate, în termenele şi condiţiile prevăzute de legislaţia în materie, s-a organizat şi desfăşurat referendumul naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României.
Din probele administrate în cauză a rezultat că toate comunicările oficiale cu privire la numărul de cetăţeni cu drept de vot, pe baza cărora s-au întocmit listele electorale permanente au fost efectuate de către chestorul de poliţie Manoloiu, în calitate de şef al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor.
Adresa nr.74619/VPD din 2 august, emisă de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi transmisă Curţii Constituţionale, conţinea răspunsul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor în care se precizează că „Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, înscris care a fost redactat şi semnat de către chestorul de poliţie Manoloiu.
În 2 august, urmare a acestei comunicări primite la Curtea Constituţională, „fără să fi fost solicitată”, instanţa de contencios constituţional a solicitat clarificări suplimentare de la o altă instituţie, stabilită de către Guvernul României, prin HG 682/2012, respectiv de Autoritatea Electorală Permanentă, instituţie la care Ministerului Administraţiei şi Internelor a făcut referire că, respectiv că ar avea competenţe să verifice listele electorale permanente.
Din starea de fapt descrisă, confirmată prin probele administrate, rezultă că aspectele comunicate de către chestorul de poliţie Manoloiu, în calitate de director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, prin adresa nr.3479199 din 2 august 2012, conform cărora MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, reprezintă o îndeplinire defectuoasă, cu ştiinţă, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile în care, tocmai acest minister, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a fost îndrituit de către Guvern să selecteze şi să prelucreze datele privind cetăţenii cu drept de vot, să le tipărească şi să le pună la dispoziţia primarilor în două exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare.
Potrivit anchetatorilor, prin această faptă a chestorului de poliţie Manoloiu a fost cauzată o tulburare însemnată relaţiilor sociale referitoare la evidenţa persoanelor cu drept de vot şi au fost afectate acele relaţii sociale a căror normală desfăşurare şi dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea corectă a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici sau alţi funcţionari.
Orice persoană care ocupă o funcţie publică este responsabilă de acţiunile sale, iar încălcarea acestora atrage răspunderea sa.
„Actele materiale săvârşite de către învinuit sunt de natură să determine consecinţa tulburării însemnate, deoarece prin comunicarea nr. 3479199 din 2 august 2012, s-a urmărit şi realizat invalidarea numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente actualizate şi comunicate fiind grav încălcat cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului, care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce”, explică procurorii.
Concret, s-a produs o tulburare însemnată instituţiilor publice implicate în validarea referendumului, scopul exclusiv fiind cel al afectării continuităţii desfăşurării activităţii instituţiilor publice cu atribuţii în activităţile de confirmare a referendumului.
Manoloiu a eludat dispoziţiile legale incidente în materia atribuţiilor sale, privind numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente destinate desfăşurării referendumului naţional,cunoscând că încalcă legislaţia în materie şi a ignorat, cu ştiinţă, acest aspect.
Parchetul susţine că s-a reţinut că intenţia directă calificată este evidentă, deoarece învinuitul cunoştea în mod detaliat procedurile ce trebuie urmate pentru alcătuirea listelor electorale permanente, însă cu totală ignorare a legislaţiei în materie şi fără a avea vreun înscris justificativ, a consemnat şi a comunicat că MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deşi chestorul şef este doar director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, structură subordonată ministerului şi nu putea formula un răspuns în numele ministerului.
Amintim că, la începutul acestei săptămâni, Ioan Rus şi-a dat demisia din funcţia de ministru al administraţiei şi Internelor, acuzând presiuni politice. De asemenea, Rus a anunţat şi demisia lui Victor Paul Dobre din funcţia de ministru delegat pentru Administraţie.
