De ce vin în Capitală 800.000 de străini în fiecare an

Chiar dacă nu se poate compara cu marile capitale europene, Bucureştiul are doza sa de atractivitate pentru turiştii străini, care, potrivit statisticilor, sunt din ce în ce mai mulţi. Principalele atracţii ale Capitalei sunt nu atât muzeele, cât mai ales terasele şi cluburile, precum şi preţurile mici practicate de acestea.

Copiii de americani îşi fac poze cu câinii vagabonzi în faţa Ateneului, mai jos, la Biserica Kretzulescu, un bărbat blond, cu părul vâlvoi şi un rucsac voluminos în spate face cu mâna autobuzului supraetajat pentru tu­rişti. Urcă alături de un grup de vizi­tatori, englezi, suedezi, spanioli, lituanieni. Spre seară, terasele din Centrul Vechi au deja o mulţime de clienţi. Se vorbeşte engleză, franceză, germană. Ba, am auzit chiar şi rusă.

Ne apropiem de 800.000 de vizitatori pe an

Spre deosebire de alţi ani în care Bucureştiul rămânea pustiu pe durata vacanţei, anul acesta Capitala pare să fi intrat pe harta turistică a Europei. Sigur că Bucu­reştiul nu e un furnicar de turişti aşa cum sunt alte capitale europene. Nu e un muzeu în aer liber precum Roma, nu poate concura nici cu arhitectura Londrei şi nici nu oferă muzee de talia Luvrului, dar pentru prima oară în ultimii ani simţi că nu mai este un oraş complet ignorat de turişti. Şi nu e doar o simplă impresie. Cifrele oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS) confirmă faptul că numărul de turişti a crescut. Faţă de anul 2005, când numai 449.000 de tu­rişti străini ne-au trecut pragul, în 2011 Capitala a găzduit aproape 700.000 de vizitatori. Asta înseamnă însă de şase ori mai pu­ţini vizitatori decât la Praga, Viena şi chiar Kiev.

Tendinţa este însă de creştere, după cum arată din nou cifrele INS. În primele luni ale anului 2012, am avut cu 11% mai mulţi turişti străini decât în 2011, dacă socotim numărul total de turişti care au înnoptat în Bucureşti. „E adevărat că mulţi străini vin aici cu afaceri şi mai puţin doar aşa, de dragul Bucureştiului. Mai sunt şi anumite evenimente care îi atrag, spre exemplu meciuri, concerte”, explică Adriana Caranfil, consi­lier în cadrul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism. Majoritatea turiştilor străini ajung în Bucureşti prin agenţiile de turism şi mai puţin pe baza unor opţiuni personale. „Nu prea ai cum să nu te opreşti cu turiştii şi în Capitală, dacă tot vin în România. Trecem pe listă şi Capitala, nu doar Bucovina sau Transilvania”, explică Lucia Morariu, de la agenţia Eximtour.

Se dezvoltă turismul de clubbing

Nu în ultimul rând, în Bucureşti a început să ia amploare turismul de clubbing. Succesul muzicii dance create în România a atras atenţia tinerilor asupra ţă­rii şi, în ultimă instanţă, şi asupra Bucureştiului, unde au loc evenimente de gen – petreceri, concerte. „Mulţi străini vin special pentru cluburi, pentru fetele frumoase, iar evreii sau arabii pentru cazinourile din Bucu­reşti”, povesteşte Răzvan Pascu, consultant în turism. Faţă de alte capitale europene deja supralicitate, Bucureştiul ar putea avea potenţial, cu condiţia să existe un plan deştept de marketing pe care Primăria, prin biroul ei de turism, sau Ministerul Turismului să îl pună în aplicare.

Primăria Capitalei: E greu să faci turism în Bucureşti!

În ciuda faptului că au girat înfiinţarea unei Asociaţii de Turism a Municipiului Bucureşti, care să promoveze oraşul, oficialii Primăriei Generale sunt complet rupţi de tot ce înseamnă acest domeniu. Nu există date privind numărul de turişti inte­­resaţi de acest oraş, nu există idei pentru a crea un brand, iar proiectele deja începute nu au fost finalizate (ex. un card pentru turişti care să includă transport şi vizite la muzee, centre de informare turistică, volumul „Ghizi de Bucureşti”, introducerea ocu­pa­ţiei de ghid turistic în COR.). Lipsa de interes pentru acest domeniu este dovedită inclusiv de faptul că membrii asociaţiei nu se întâlnesc cu regularitate. „Este o asociaţie care a pornit la iniţia­tiva unor operatori privaţi, dar nu ne-am mai văzut de foarte mult timp cu ei. Ideea era să facem lobby şi să împingem de la spate turismul din Bucureşti. E destul de greu să faci un alt tip de turism decât cel de business în Capitală”, spune Mircea Raicu, vicepreşedintele Asociaţiei de Promovare Bucureşti a Primăriei Capitalei. Priorităţile primăriei în dezvoltarea turismului au rămas în continuare finalizarea Centrului Istoric, a principalelor pieţe şi a monumentelor istorice, precum şi micşorarea impozitelor pe care le plătesc hotelurile, resturantele. „Şi tot pe ordinea de zi se află şi un proiect care vizează o mai bună salubrizare a oraşului”, a precizat Mircea Raicu. În privinţa hărţilor care nu se găsesc nici la aeroport, nici la gară, nici la hoteluri, Mircea Raicu spune că e o problemă simplă care se poate rezolva uşor, însă, deocamdată, nu a fost prevăzut un buget pentru asta. „E un proiect finanţabil, dar încă nu îl avem. În schimb, proiectul cu cardul este în derulare”, a spus Raicu.

Am dat întâmplător de autobuzul pentru turişti

Spre deosebire de turiştii care ajung aici prin agenţii, cei care au descoperit oraşul prin cunoş­tinţe ori prin reţelele online care promovează turismul au o părere mult mai bună despre Capitală, după cum se poate vedea din postările virtuale de pe site-urile cu profil turistic. Aceştia din urmă şi-au format imaginea unui oraş enigmatic, care oferă multe „oaze de distracţie şi relaxare”. „Ora­şul acesta este nedescoperit, la fel ca şi întreaga Românie, iar străinii au curiozităţi. Vor să îi vadă pe români, vor să vadă Casa Poporului, sunt interesaţi de politică, de cultură, de aspecte sociale, de spaţiul acesta”, spune Vera, membru Couch Surfing, o reţea de socializare pe care se întâlnesc tineri călători din toată lumea.

Ideea de aventură le-a atras şi pe Laura şi Ana din Anglia, care au decis să îşi petreacă vacanţa la Bucureşti. „Ni s-a părut o idee bună să venim aici, pentru că totul e «ascuns», iar noi găsim asta amuzant. Nu ştim mai nimic despre România, nici despre Bu­cu­reşti, dar am ales acest oraş pen­tru că voiam să mergem într‑un loc interesant, mai puţin obiş­nuit. Nu avem nici măcar o hartă, până şi autobuzul pentru turişti l-am găsit întâmplător. În lipsa informaţiilor, descoperim singure diverse locuri. Unele clădiri arată interesant şi până acum suntem înnebunite după vreme. E foarte cald şi bine. Bucu­reştiul îmi aduce aminte de Roma din punctul ăsta de vedere”, spune Ana, care imediat se interesează de un loc în care ar putea să petreacă seara şi dacă e sigur să meargă noaptea pe străzi.

Nu am găsit o hartă în tot hotelul

Acum, că Centrul Vechi a scăpat de noroaie, unele clădiri au mai fost renovate, iar Muzeul Antipa a fost modernizat, Bucureştiul începe să semene a capitală turistică. A apărut şi un centru de informare pentru turişti, la Universitate, autobuzele pentru turişti, de bine, de rău, nu duc lipsă de călători, iar la Palatul Parlamentului este plin de turişti în fiecare dimineaţă. Părerea unanimă a operatorilor de turism este însă că s-a făcut extrem de puţin pentru această capitală, în ciuda înfiinţării de către Primărie a unei asociaţii care să promoveze turismul în Capitală.

„Nu am găsit o hartă cu Bucu­reş­tiul în tot hotelul. E ciudat. Nu găseşti nicăieri hărţi. Nici la aeroport, nici la hotel. Nu sunt nici indicatoare cu obiectivele turistice. Cu toate acestea, dacă analizezi centrul oraşului, pare a fi o capitală care se dezvoltă”, au remarcat John şi Catherine, un cuplu de britanici care a ajuns în Bucureşti datorită unei croaziere pe Dunăre. „Am fost şi la Con­stan­ţa, acum în Bucureşti, iar în zilele care urmează vom călători puţin şi în Transilvania. Vrem să petrecem 4-5 zile aici pentru că nu ştim mai nimic despre Româna. Am vizitat aproape toate ţările din blocul estic, dar Bucu­reş­tiul ne-a scăpat”, explică John, impresionat de clădirile vechi, cu influenţe franceze, pe care le-a observat în centrul ora­şului. „Am auzit că a fost un oraş distrus de comunism. Bine că l-aţi împuşcat pe Ceauşescu. Tipul ăla v-a făcut mult rău”, spune el revoltat. E uimit să afle că mulţi români încă îl mai regretă pe Ceauşescu şi este foarte interesat dacă în România există o clasă de mijloc.

A fost greu cu orientarea, mai ales la metrou

Dacă unii turişti găsesc odios ceea ce a făcut Ceauşescu oraşului, alţii se arată impresionaţi tocmai de ce a lăsat acesta în urmă: metroul şi Casa Poporului.

„Este uimitor! Noi nu avem clădiri atât de mari în Lituania”, spune Olga. Îşi găseşte greu cuvintele în engleză, dar reuşeşte să explice în cele din urmă că a venit în România pentru nunta unor prieteni, împreună cu soţul şi cei doi băieţi. „Daca nu ar fi fost nunta prietenilor noştri, cu siguranţă nu am fi ajuns în România. Dar nu regretăm absolut deloc. Am ajuns şi la munte pe Transalpina. Este foarte, foarte frumos drumul prin munţi”, spune Olga.

Pentru turiştii veniţi din Suedia, Bucureştiul este un loc în care să te răsfeţi culinar. „Multe resturante bune şi ieftine. Mâncarea este foarte gustoasă. Nu am avut experienţe neplăcute”, spune un cuplu de indieni stabiliţi de mai mulţi ani în Suedia. Dacă ar fi să găsească ceva ce nu le-a plăcut în Bucureşti, ar vorbi despre indicatoare. „A fost destul de greu cu orientarea, mai ales la metrou. Vă mai lipsesc şi unele facilităţi necesare celor cu copii. Nu sunt lifturi la metrou şi nici rampe pentru cărucioarele de copii”, spune bărbatul.

Puncte forte: Sunt multe terase unde poţi să stai afară

„Bucureştiul este o destinaţie grozavă de vacanţă”, îmi spun şi Melanie şi George, doi englezi sosiţi la Bucureşti în urmă cu cinci zile. Şi nu par doar politicoşi pentru că ţin să mă convingă că a fost una dintre cele mai frumoase vacanţe pe care le-au avut până acum. „Aveţi parcuri foarte frumoase, vremea este grozavă, sunt multe terase, unde poţi să stai afară. Sincer, nu prea avem de ce să ne plângem. Ne-am sim­ţit la fel de bine ca în Portugalia”, spun cei doi tineri englezi. Nu au fost deranjaţi nici măcar de câinii vagabonzi. „Nu am văzut aşa de mulţi, iar cei cu care ne-am întâlnit erau chiar simpatici”, spune George.

Marketingul ar putea salva Bucureştiul

După ce mai bine de 20 de ani nici un primar nu şi-a pus problema Bucureştiului ca desti­naţie de vacanţă, ar fi momentul ca acest oraş să treacă prin mâinile unor specialişti în mar­keting care să-i schimbe imaginea. „Capitale mari ca Viena, Paris, Praga trăiesc şi înfloresc pe seama turismului şi a turiştilor străini. Noi de ce nu putem?Nu sunt de acord că Bucureştiul nu are ce arăta, că sunt gropi. Avem în Bucureşti destule comori, dar nu sunt pregătite de export. Ştim cu toţii că marketingul este totul şi acest lucru este valabil şi în cazul produsului turistic Bucu­reşti”, scrie Alin Burcea, pe blogul său.

Patronul de la Paralela 45 şi fost secretar în Ministerul Turismului notează câteva dintre lucrurile care ar trebui făcute urgent. „Trebuie realizat un site turistic al Bucureştiului, trasee turistice, hărţi ale Bucureştiului. De asemenea, trebuie stabilit la ce manifestări internaţionale să participe Bucureştiul, ca şi Capitală a României”, adaugă acesta.

Că Bucureştiul are nevoie de un brand bine creat nu mai există dubii, iar Ministerul Turismului ştie bine asta de vreme ce a comandat un studiu pe această temă în urmă cu un an. Cercetarea propunea ca Bucureştiul să fie prezentat drept un oraş magic, care surprinde, un oraş diferit care permite evadarea din cotidian. Cu toate acestea, proiectul nu a fost finalizat, la fel ca şi alte iniţi­ative lansate, de exemplu, de Primărie. Nu a fost creat cardul pentru turişti care să includă transport şi vizite la muzee şi nici o bază de date în care să fie trecuţi toţi ghizii care ar putea să prezinte Bucureştiul turiştilor. De asemenea, nu au fost extinse punctele de informare pentru turişti aşa cum se intenţiona printr-un proiect mai vechi.

Ce ne lipseşte

O arteră comercială cum sunt Rue da Rivoli la Paris, Vaci Utca la Budapesta sau Via Condotti la Roma. Shoppingul este una dintre motivaţiile puternice pentru turismul urban, iar în lipsa unei artere comerciale, această tendinţă nu poate fi exploatată cu adevărat.

Nu există un website care să prezinte variantele de distracţie.

Nu există mai multe puncte de informare pentru turişti.

Nu există hărţi adecvate la metrou.

Nu stă foarte bine la capitolul curăţenie.

Nu beneficiază de suficientă pu­­blicitate pe internet. La căutările pe google, se plasează înaintea Belgradului, dar este depăşit puternic de capitale precum Zagreb, Kiev sau Sofia.

Şi pe reţelele de socializare specia­­lizate în turism, Bucureştiul are o noto­­­­­­rie­­­tate limitată, fiind departe de ca­­­­­pi­­ta­­­le ca Praga sau Berlin, Budapesta.

Ce atuuri avem:

Viaţă de noapte activă, terasele şi cluburile sunt mereu pline.

Costul scăzut al vieţii. Preţurile mici îi atrag în special pe cei care vin din Europa de Vest.