Președintele Comieiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat că Uniunea Europeană plănuiește eficientizarea şi uniformizarea structurilor din industria militară, astfel încât statele membre să fie mai puţin dependente de Statele Unite în materie de apărare. Decizia vine în contextul în care, înainte de victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial american, Statele Unite le-au cerut ţărilor NATO din Europa să suplimenteze bugetele în materie de apărare, potrivit AP, citat de Mediafax.
În cadrul unui eveniment de celebrare a semnării Tratatului Maastricht, Juncker a subliniat că cea mai bună modalitate de consolidare a apărării va fi uniformizarea structurilor naţionale din industria militară. „Avem în Europa 174 de tipuri de armament când un model unic de elicopter militar european şi un singur tip de tanc ar fi suficiente”, a declarat Juncker, citat de site-ul agenţiei The Associated Press.
Apărarea europeană va fi unul dintre subiectele principale la summitul UE programat săptămâna viitoare.
Juncker a subliniat că ţările europene trebuie să aloce mai eficient fondurile pentru apărare. „Ţările europene cheltuiesc doar 40% în comparaţie cu SUA în materie de apărare, dar avem doar 15% din eficienţa americană”, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, explicând că problemele sunt generate de fragmentarea bugetară şi a industriei militare.
La rândul său, fostul preşedinte al Consiliului European Herman Van Rompuy, prezent la ceremonie, a cerut ca UE să consolideze apărarea: „UE nu poate deveni un interlocutor real la nivel regional şi global fără o dimensiune militară relevantă”.
Uniunea Europeană a lansat recent cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieşire din spaţiul comunitar şi al riscurilor ca Administraţia Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate. În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de cinci miliarde de euro şi anularea reglementărilor care opreau investiţiile pentru apărare din bugetul comun al UE. „Nu este vorba de o armată a Uniunii Europene, nici de suplimentarea bugetului militar în detrimentul securităţii sociale. Dar ameninţările s-au multiplicat şi trebuie să acţionăm”, a declarat vicepreşedinte al Comisiei Europene, Jyrki Katainen.
Principala propunere se referă la crearea unui fond de investiţii pentru apărare, la care vor contribui ţările europene, pentru finanţarea unor programe de proiectare şi construire a elicopterelor şi dronelor militare. Fondul, care ar putea fi susţinut de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), ar urma să mobilizeze iniţial cinci miliarde de euro anual, a spus Katainen.
În mod separat, Comisia Europeană, care administrează anual un buget de 150 de miliarde de euro, va începe să aloce fonduri pentru cercetarea militară. Ţinta este de 500 de milioane de euro anual începând din anul 2021. Un plan-pilot de 90 de milioane de euro se va desfăşura începând din 2017. „Nu va fi uşor, dar trebuie să oferim mai multe fonduri în comun”, a explicat acum o săptămână Elzbieta Bienkowska, comisarul UE pentru Industrie.
Miniştrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o „superputere”. Pe fondul semnelor de întrebare referitoare la ideile de politică externă ale lui Donald Trump, miniştrii de Externe ai ţărilor membre UE au stabilit, la jumătatea lunii noiembrie, să consolideze rolul Europei pe plan mondial, în aşteptarea clarificării relaţiei transatlantice.
„Uniunea Europeană este o superputere”, a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe. Mogherini a explicat că discuţiile de la Bruxelles nu sunt despre o „armată a UE”, ci despre „securitatea şi apărarea unei Uniuni Europene care va deveni mai credibilă şi mai eficientă pe plan global”. Notând că structurile europene de apărare funcţionează deja, Mogherini a precizat: „Avem un potenţial uriaş pe care încă nu îl utilizăm. Este necesar să consolidăm profilul de securitate. Cetăţenii europeni au nevoie de acest lucru”.
„Suntem într-o lume nesigură, iar situaţia nu a început cu alegerea domnului Trump. Europa nu trebuie să aştepte deciziile altora, trebuie să îşi apere propriile interese – adică interesele europenilor – şi să îşi reafirme rolul strategic la nivel mondial”, a declarat Jean-Marc Ayrault, ministrul de Externe al Franţei, la jumătatea lunii noiembrie.
Şeful diplomaţiei belgiene, Didier Reynders, a afirmat că victoria lui Donald Trump oferă „Uniunii Europene posibilitatea de a merge mai departe”.
„Trebuie să consolidăm capacităţile de apărare şi securitate. UE trebuie să găsească modalităţi de a se face auzită în acţiunile de căutare a soluţiilor politice, trebuie să se asigure că nu vor fi conversaţii doar între Washington şi Moscova, ci Uniunea Europeană trebuie să fie cu adevărat prezentă la masa discuţiilor”, a subliniat Reynders.
Germania pledează, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE şi al victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru accelerarea integrării structurilor de apărare ale Uniunii Europene, iniţiativă susţinută de Franţa, Italia şi Spania.Germania susţine dialogul între Statele Unite şi Rusia, dar Donald Trump nu trebuie să ignore acţiunile Rusiei în Crimeea şi în Alep atunci când va discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat recent Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării. Oficialul german a atras atenţia că Alianţa Nord-Atlantică ar fi „moartă” dacă unul dintre membri ai nu ar fi apărat de ceilalţi. „Este bine că noul preşedinte al SUA va încerca imediat să dialogheze cu omologul său rus. Este bine şi are susţinerea noastră totală. Dar nu poate să uite de anexarea Crimeei, de continuarea războiului hibrid din Ucraina sau de bombardamentele din Alep”, a subliniat von der Leyen.
La rândul său, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, au pledat ca UE şi NATO să aibă o poziţie unitară după alegerile din SUA.
„Trebuie să fim uniţi cu partenerii pentru a opune rezistenţă războaielor, conflictelor şi pentru a limita setea de putere a Rusiei. Germania va fi de partea Estoniei în privinţa securităţii ţărilor baltice”, a declarat Joachim Gauck în cursul unei întrevederi cu preşedintele eston, Kersti Kaljulaid. „Europa are nevoie de voinţa politică necesară creşterii relevanţei în materie de securitate. Rezultatul alegerilor din Statele Unite ar putea oferi un impuls suplimentar”, a adăugat Ursula von der Leyen.
Uniunea Europeană trebuie să creeze structuri militare de nivelul celor ale Alianţei Nord-Atlantice, a propus recent Ursula von der Leyen, în contextul în care Germania, Franţa, Italia şi Spania pledează pentru politici comunitare de apărare, separate de Marea Britanie şi SUA. „În ultimii trei ani, am asistat la impulsuri enorme de modernizare a capabilităţilor militare NATO pe fondul comportamentului Kremlinului”, a amintit Ursula von der Leyen. „Acest lucru a fost corect şi important, dar cred că trebuie să investim aceeaşi energie în modernizarea structurilor europene de securitate şi în politica de apărare a UE”, a adăugat Ursula von der Leyen.
În încercarea de a atenua eventuale preocupări ale Statelor Unite şi Marii Britanii, Von der Leyen a subliniat că suplimentarea capacităţilor militare europene trebuie „să ţină cont de faptul că nu se poate dezvolta o concurenţă” între Uniunea Europeană şi NATO, „ci ar trebui să colaboreze în mod complementar”. Declaraţia ministrului german al Apărării se înscrie în cadrul unei serii de propuneri în sensul creării unei armate a Uniunii Europene. În contextul în care Marea Britanie a decis să părăsească UE, Franţa, Germania, Italia şi Spania pledează pentru o politică europeană în materie de apărare. Într-o scrisoare comună, cele patru ţări au argumentat că Uniunea Europeană ar trebui să poată răspunde crizelor militare externe fără coordonarea Statelor Unite.
