Modernizarea remorcherului „Perseus“, singura navă care poate despica zăpoarele, a fost aprobată la Transporturi și Finanțe, dar s-a blocat la Secretariatul General al Guvernului.
Dacă apele Dunării vor îngheța în această iarnă, s-ar putea produce o situație de criză pe fluviu, din cauză că România nu mai are spărgătoare de gheață funcționale. Pe hârtie, ar exista două remorchere de 6.600 CP, care au clasă de gheață și pot fi utilizate la spagerea gheții pe Dunăre, „Perseus“, aflat în dotarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, și „Hercules“, din dotarea Agenției pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare din Constanța.
Dar, potrivit directorului AFDJ Galați, Dorian Dumitru, la acest moment nava „Hercules“ nu e funcțională, iar „Perseus“ are durata de serviciu depășită. „E menținută funcțională datorită echipajului și Serviciului Tehnic al AFDJ. Anul trecut, Autoritatea Navală Română ne-a impus o inspecție specială pentru a ne elibera acte de navigație pentru 3 luni, pentru a putea interveni la spargerea gheții“, ne-a declarat directorul AFDJ Galați.
Zăpoarele pot duce la inundaţii
Lipsa unor spărgătoare de gheață poate genera situații de mare risc, ca în 1996. „Zona cea mai vulnerabilă este sectorul în aval de Isaccea, la Mila 51, unde Dunărea e lată. În 1996, acolo s-a creat un prag. Gheața spartă, banchiză cu banchiză, s-a suprapus până a ajuns la fundul albiei Dunării și în decurs de câteva ore a crescut cu peste un metru nivelul în amonte de Isaccea. Se punea problema că va fi inundată Isaccea și a trebuit să se intervină la spargerea acelui zăpor. Fără Perseus, fără Hercules, nu mai are cine să ne ajute“, a adăugat Dorian Dumitru.
Varianta optimă, remotorizarea navei „Perseus“
Construirea unui spărgător de gheață nou ar costa 25 de milioane de euro. Specialiștii AFDJ susțin că varianta optimă este modernizarea echipamentelor de pe „Perseus“. Nava a fost construită în 1990 la Șantierul Naval Brăila.
La inspecția efectuată anul trecut s-a constatat că la tabla bordajului uzura este foarte mică și, în consecință, se poate merge doar pe varianta modernizării echipamentelor. „S-a făcut inspecția cu ultrasunete și uzura tablei bordajului e foarte mică față de grosimea tablelor din construcție. Deci avem un corp bun, venim cu motoare, cu echipamente“, a precizat directorul AFDJ, potrivit căruia „după remotorizare, nava va fi funcțională o perioadă de 20 de ani“.
Proiect tergiversat
Conform studiului de fezabilitate, modernizarea ar costa 8,4 milioane de euro. Există și proiectul tehnic, avizat de Bureau Veritas. Ministerul Transporturilor a aprobat alocarea celor 8,4 milioane de euro, dar pentru că e o investiție mai mare de 30 milioane de lei trebuie aprobată prin HG, iar proiectul s-a blocat la Secretariatul General al Guvernului (SGG).
„După ce Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor au aprobat documentația și aceasta a ajuns la SGG, funcționarii din eșaloanele 2-3, care pregătesc ședințele de guvern, au tergiversat câteva luni și nu au introdus pe ordinea de zi a unei ședințe de guvern proiectul de HG. Acum trebuie să reluăm demersurile cu noul ministru al Transporturilor și noul ministru al Finanțelor“, a mai adăugat Dorian Dumitru, directorul Administrației Fluviale a Dunării de Jos.
AFDJ are stocul de carburant necesar pentru intervențiile cu remorcherele „Perseus“, „Galați 3“, „Gheorghieni 2“, iar pentru transportul de materiale și persoane în zona Deltei există nava de semnalizare „Mamaia 2“.
Dar, dacă apare vreo defecțiune la motoarele navei „Perseus“, situația se complică: „Depinde cât o să funcționeze, pentru că dacă apar defecțiuni sunt probleme cu piesele de schimb, din cauză că nava Perseus are motoare MAN produse la Reșița, dar Reșița nu mai produce motoare de mult și durează foarte mult să comanzi o piesă din import“, avertizează directorul AFDJ.
