Economistul-şef al BNR s-a declarat de acord cu faptul că băncile care au beneficiat de bani publici pentru a se salva trebuie să returneze banii, însă solicitarea de taxare a tranzacţiilor financiare este, în opinia sa, doar o supraimpozitare, putând fi demontată prin patru argumente.
„Eu sunt de acord că băncile care au beneficiat de bani publici pentru a fi salvate trebuie să plătească până la ultimul cent. În multe cazuri, acest lucru s-a întâmplat. Ţine de diligenţa guvernelor ca atunci când au sprijinit cu bani publici o bancă să urmărească până în pânzele albe ca acele bănci să-şi plătească banii. Dacă s-a întâmplat să nu-şi recupereze banii, atunci este problema guvernelor şi a băncilor respective. Solicitarea aceasta de taxare a tranzacţiilor bancare nu are nici un fel de motivaţie economică, ci una pur politică şi socială, pentru a da satisfacţie electoratelor, iar lipsa ei de substanţă economică poate fi demontată prin patru argumente”, a spus Lazea, subliniind că aceasta este părerea sa personală, şi nu poziţia BNR.
Măsură haotică
Lazea a arătat că, în primul rând, o astfel de măsură ar pedepsi „de-a valma” atât băncile vinovate, cât şi pe cele nevinovate, deci creează un hazard moral.În al doilea rând, taxarea suplimentară a băncilor va duce la un dezavantaj competitiv pentru investiţia bancară europeană pe plan mondial în relaţiile cu băncile din restul continentelor, iar în al treilea rând este foarte uşor ca această taxă să fie trecută asupra consumatorilor. „Cine îşi închipuie că-i va pedepsi pe bancherii care au făcut nu ştiu ce nelegiuiri se va întoarce ca un bumerang, pentru că toate aceste taxe vor fi recuperate prin diverse costuri”, a subliniat economistul-şef al BNR. În al patrulea rând, această taxă nu are nimic de-a face cu strategia Europa 2020, care vorbeşte despre taxe ce trebuie să încurajeze ecologia, transporturile curate, o viaţă frumoasă etc. – a adăugat acesta.
Cum se fac banii din bani
Referitor la ideea potrivit căreia ar trebui să se creeze bani din bani, avansată de un participant la conferinţă, Valentin Lazea a explicat că „banii din bani sunt creaţi de sistemul fracţionar”, respectiv sistemul cu rezerve minime obligatorii.” Atunci când o bancă este presupusă să ţină numai 10% sau 20% sau 40% sub formă de bani, iar restul poate să-i împrumute, prin mecanismul multiplicării creditului acei bani care nu sunt ţinuţi sub rezervă multiplică banii. Deci, nu o taxă de 1% sau de 0,5% sau de 2%. Nu acolo se multiplică banii”, a arătat el.De asemenea, Lazea a ţinut să sublinieze că afirmaţia conform căreia doar băncile sunt vinovate de criză este cea mai falsă, pentru că vinovate sunt băncile, împreună cu guvernele şi cu populaţia. „Nimeni nu este Albă-ca-Zăpada în povestea asta. Nimeni nu este victimă singură, nimeni nu este călău singur. Toate componentele societăţii au fost învăţate să trăiască pe datorie, să trăiască mai bine decât îşi pot permite etc. A zice că băncile au generat criza, ele şi numai ele, şi restul sunt nevinovaţi – adică populaţia şi guvernele – mi se pare cea mai mare falsitate în care se învârte nu numai România, ci şi toată Europa. Problema nu este de a nu impozita sistemul bancar, ci acum se pune problema de a-l supraimpozita şi supraimpozitarea are doar caracter punitiv”, a conchis Valentin Lazea.
Nici pro, nici contra. Cum zice UE
Pe de altă parte, poziţia oficială a României în această chestiune pare a fi una care depinde de opinia altor ţări. „În momentul de faţă, poziţia oficială a României (cu privire la taxarea băncilor) este că, în măsura în care va exista acordul tuturor statelor membre, nu vom bloca acest acord, ci îl vom susţine. Aceasta este formula pe care mergem în momentul de faţă şi rămânem deschişi la discuţiile inclusiv la nivel tehnic care se poartă pe acest subiect”, spune Leonard Orban, ministrul român al Afacerilor Europene. Acesta a subliniat că, personal, a fost prudent şi a adoptat o poziţie cu o anumită deschidere, evitând blocarea acestei iniţiative, în măsura în care există un acord în privinţa taxării băncilor la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. „Am evitat şi sunt contra unui «nu» ferm pe această chestiune (taxarea băncilor), dar asta este o poziţie nuanţată comparativ cu cea a unor structuri din sistem”, a precizat Orban.
El a adăugat, însă, că o astfel de taxă pe tranzacţiile financiare ar putea constitui o resursă importantă atât la bugetul Uniunii Europene, cât şi la bugetul statelor membre, în condiţiile în care se constată o reticenţă crescută în rândul ţărilor europene cu privire la contribuţia lor financiară la bugetul UE.
Şi totuşi…
„În condiţiile în care din ce în ce mai mult constatăm că la nivelul statelor membre există o reticenţă crescută de a contribui cu sume la bugetul UE – pentru 2014-2020 propunerea CE este undeva în jur de 1-1 şi ceva la sută, Germania spune sub nici o formă mai mult de 1%, ceea ce presupune o reducere substanţială cu până la 100 miliarde de euro, faţă de 1.025 miliarde cât a propus CE.
În aceste condiţii, cred că o asemenea taxă pe tranzacţiile financiare ar putea constitui o resursă importantă atât la bugetul UE, cât şi la bugetul statelor membre, dacă e generată de o manieră inteligentă, astfel încât să evite o punere a sectorului financiar din întreaga UE pe poziţii dezechilibrate în raport cu restul competitorilor”, a concluzionat ministrul Afacerilor Europene. Proiectul de directivă al CE prevede un nivel minim al taxei de 0,1% pentru tranzacţiile financiare, altele decât cele legate de contractele pe instrumente derivate, şi de 0,01% pentru contractele pe instrumente derivate.
