Dispariţia fostului şef de cabinet al lui Sorin Blejnar este pusă de anchetatori în legătură atât cu activitatea acestuia în ANAF până în 2010, dar şi cu relaţiile comerciale pe care le-a avut ulterior, după intrarea în afaceri. Numele lui Marta a fost legat recent şi de una dintre cele mai mari reţele de evaziune fiscală din România, condusă de Attila Racz.
Mai mulţi prieteni ai lui Codruţ Marta, 15 potrivit procurorilor, printre care patronul Realitatea TV, Elan Schwartzenberg, şi fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, au fost audiaţi ieri ca martori de către Parchetul General, în legătură cu dispariţia fostului şef de cabinet. Dispariţia lui Marta a fost reclamată de soţia sa.
Codruţ Marta a fost şeful de cabinet al lui Sorin Blejnar de la ANAF până în luna mai 2010. Ulterior, a continuat să lucreze în această instituţie până în luna august a aceluiaşi an, după care a intrat în afaceri în domeniul publicităţii şi consultanţei, după cum susţin surse apropiate familiei Marta. Sediul afacerilor sale ar fi fost statul Monaco. „Marţea trecută avea bilete de avion pentru Monaco, unde trebuia să plece cu soţia sa. Pentru că nu a mai venit acasă şi nici nu putea lua legătura cu el, soţia a reclamat dispariţia la poliţie lunea trecută. Blejnar şi Schwar-tzenberg fac parte din grupul lor de prieteni, de aceea au fost audiaţi ca martori. Spre exemplu, Marta era prieten cu Blejnar de peste 20 de ani. Ştiu că Marta s-a împrietenit cu Schwartzenberg mai mult pe la Monaco, unde acesta are şi o locuinţă” spun sursele RL.
Ipoteze privind dispariţia
Surse judiciare spun că în prezent se fac verificări cu privire la relaţiile comerciale pe care Marta le-a derulat din 2010 până acum pentru a se stabili dacă ar putea fi vorba de o reglare de conturi între parteneri de afaceri. Anchetatorii vor investiga atât legăturile cu actualii parteneri de afaceri şi tipurile de tranzacţii derulate, cât şi eventualele legături care ar putea rezulta din dosarele de investigaţii de la ANAF pe care Marta le-a coordonat până în 2010 din funcţia de şef de cabinet al lui Blejnar. Anchetatorii verifică şi pista probabilă potrivit căreia Marta ar fi dispărut din cauză că ar fi refuzat să dea înapoi o parte din banii obţinuţi din consultanţă şi publicitate, scoşi din ţară de reţelele de spălări de bani. De asemenea, surse apropiate anchetatorilor nu exclud nici ipoteza unui conflict spontan cu persoane necunoscute, în urma căruia Marta să fi fost ucis şi apoi aruncat pe coclauri sau chiar îngropat.
Ce căuta Marta în interceptările făcute de DNA în cazul Racz
„Din câte ştiu, cât a fost la ANAF, Codruţ Marta nu a fost implicat în dosarele de returnări ilegale de TVA pe filierele Said Baaklini şi Racz, aşa cum a speculat presa, şi nici pe cele care ar avea legături cu filierele de spălări de bani Sorin Ovidiu Vîntu-Realitatea TV, post preluat de Elan Schwar-tzenberg”, spun surse ANAF.
Însă documentele judiciare din dosarul de la DNA al lui Attila Racz reflectă contrariul. Potrivit acestora, Marta ar fi intrat în forţă în afaceri de tip publicitate şi consultanţă tocmai pentru a fi folosit de reţelele de spălări de bani pentru a scoate milioane de euro din România. Printre aceste reţele s-ar afla şi aceea a lui Racz.
Din cauza relaţiilor sale cu Racz, Marta ar fi intrat în vizorul DNA încă din septembrie 2010, dar atunci n-au fost probe suficiente, spun surse judiciare. Dosarul ar fi fost redeschis în 2011, în urma unor plângeri înaintate de un om de afaceri prahovean, care se ocupat tot de comerţ cu produse petroliere. Aceste noi investigaţii ale procurorilor anticorupţie, care au obţinut probe şi prin interceptări ale comunicaţiilor, au dus la arestarea lui Attila Racz pentru evaziune fiscală şi spălări de bani proveniţi din comerţul ilegal cu produse petroliere, prejudiciul fiind de circa 20 milioane de euro.
Marta: „Poate nu vii cu mâna în buzunar”
Imediat după ce a intrat în afaceri, în perioada 2010 – vara lui 2011, Codruţ Marta a avut o parte din convorbirile telefonice interceptate. Presa a publicat transcrieri de fragmente de comunicaţii în care Marta îl avertiza pe Racz că este supravegheat şi că va fi anchetat. Redăm câteva fragmente.
SMS trimis la data de 24.09.2010:
Marta Codruţ Alexandru către A. Racz: „Nu mai scoate maşinile (cu produse petroliere contrafăcute şi cu acte false – n.n.) până după 1 octombrie. Decât cu marfă bună. Aruncă orice hârtiuţe şi agende ai. Schimbă telefoanele. Aşa e mai bine. Nu ai probleme, acum, dar nu se ştie”.
Convorbire telefonică din data de 21.02.2011:
Marta Codruţ Alexandru: „Bine, atunci, mă cauţi joi să-mi aduci aparat nou”.
Racz Peter Attila: „Da, da, păi, aşa fac”.
Marta Codruţ Alexandru: „Ok, nu-i o… nu-i o problemă de asta şi poate nu vii cu mâna în buzunar, aşa…”
Ce conţine dosarul în care a fost arestat Racz
„România liberă” a relatat anul trecut, în exclusivitate, despre modul de operare folosit de reţeaua de contrabandă cu produse petroliere condusă de Attila Racz. Potrivit DNA, în perioada 2009-2010, pentru realizarea unei fraude de circa 20 milioane de euro, gruparea formată din 14 inculpaţi,coordonată de Attila Racz, s-a folosit de un antrepozit fiscal din Slobozia, SC Texas Group Oyl SRL, al cărui administrator, Florin Ciocoi, absolvent a două clase primare, a acceptat să falsifice registrele contabile. Astfel, sub pretextul fabricării produsului finit Petrotex, pentru care acciza este mult mai mică, firma SC Texas Group Oil SRL a achiziţionat motorină tip Euro 5 în regim suspensiv de accize, motorină comercializată fără plata accizelor către societăţi comerciale care deţin staţii de distribuţie carburanţi din judeţele Sibiu, Botoşani şi Brăila. Comercializarea a fost făcută prin firme-fantomă. Banii obţinuţi din tranzacţii erau plimbaţi tot prin conturile altor firme-fantomă controlate de grupare şi apoi scoşi din ţară în final pe baza unor justificări fictive.
Ce avere are Marta
Conform declaraţiilor de avere din 2009 şi 2010, Codruţ Marta a acumulat sute de mii de lei şi sute de mii de euro în conturi ca urmare a unor tranzacţii imobiliare în judeţele Arad şi Giurgiu. Potrivit declaratiei de avere din 2009, Codruţ Marta deţinea un cont în lei deschis la ING Bank în care avea 1.014.114,77 lei, un cont în euro la Millenium Bank în valoare de 111.443,17 euro şi 500.000 RON în numerar.
Marta mai are şi un apartament de 172 mp în Bucureşti şi un autoturism Mazda 6, an de fabricaţie 2003, pe numele soţiei.
Din declaraţiile sale de avere reiese că Marta deţine tablouri, ceasuri şi arme de vânătoare în valoare de zeci de mii de euro. Doar ceasurile,de diferite mărci, ale subalternului lui Blejnar sunt în valoare de 20.000-30.000 de euro. Lor li se adaugă tablouri în valoare de 10.000-20.000 de euro şi arme de vânătoare în valoare de 5.000-10.000 de euro. Nevasta funcţionarului de stat deţinea bijuterii în valoare de 15.000-20.000 de euro. Codruţ Marta explică în declaraţia de avere că „sumele provin din vânzarea unui teren intravilan în municipiul Arad în 2006 în sumă totală de 2.089.107 RON (cca 585.000 euro), din intermedierea vânzării unui teren în municipiul Arad în 2007, din care a obţinut 145.600 euro din intermedierea vânzării unui teren în anul 2008 în Giurgiu, din care a obţinut suma de 1.479.212 RON (cca. 430.000 euro) după reţinerea impozitului aferent pe stopaj la sursă”.
În declaraţia din 2009, Codruţ Marta scrie că e şi ban-cher. Astfel, a acordat mai multe împrumuturi către SC La Reclama SRL (515.000 RON), SC Glasul Aradului SRL (140.000 RON), Marta Alexandru (330.000 RON), Marta Anişoara (330.000 RON) şi Caragea Gabriel (12.000 euro).
La capitolul venituri anuale, în declaraţia din 2009, Codruţ Marta a completat 1.853 RON pentru funcţia de director economic al SC Outdoor Channel SRL şi 1.479.212 RON din intermediere imobiliară pentru SC Kuantum SRL Giurgiu.
În declaraţia de avere din 2010 dispar maşina Mazda a nevestei şi bijuteriile ei, însă apare în plus o deţinere de 50% din părţile sociale ale SC Glasul Aradului SRL. La capitolul venituri, Codruţ Marta a avut o leafă mult inferioară anului anterior, primind doar suma de 86.260 RON pentru funcţia de director de cabinet în cadrul ANAF.
Daniel Befu
Marta îşi ţine firmele pe numele fratelui
Fratele fostului şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Adrian Constantin, deţine acţiuni în mai multe firme. În afară de societăţile de consultanţă şi publicitate, familia Marta era implicată şi în afaceri petroliere, fapt care poate alimenta speculaţiile referitoare la legăturile cu Attila Racz. De altfel, Adrian Constantin a fost audiat ieri de procurorii de la Parchetul General.
Iată care sunt societăţile în care este implicată familia Marta:
SC LA RECLAMA PRODUCŢIE – S.R.L., Arad (înregistrată în 2008, pentru producţia articolelor de material plastic), unde este asociat cu Gabriel Buzna şi Ovidiu Ciprian Filimon.
SC DIENEX IMPEX – S.R.L., Arad, înregistrată în 2002, fondator Adrian Constantin Marta, asociat unic, obiect de activitate: juridic, contabilitate, consultanţă, management, studii de piaţă şi sondaje.
SC ARCARO OIL – S.R.L., înregistrată în 2002 de Adrian Constantin Marta şi Camelia Adina Marta pentru comerţ cu produse intermediare neagricole şi deşeuri, comerţ cu combustibili solizi, lichizi, gazoşi şi al produselor derivate.
SC VIDACO IDENTITY MANAGEMENT SA, înregistrată în 2005, acţionari fiind Adrian Marta, Virgiliu Nicolae Stan, George Adelin Vlai, Maria Florica Boroianu, Ciprian Ioan Unc – activităţi legate de bazele de date.
SC TRADE OIL – S.R.L., înregistrată de Adrian şi Camelia Marta cu partenerul lor Marcel Alin Maghici -comerţ cu produse petroliere – obiect principal de activitate.
SC BLUE SPOT – S.R.L., din 2005, fosta SHADOWS CLUB SRL, înregistrată de Adrian Constantin Marta şi Adriana Florentina Tigan, profilată pe tipărituri, înregistrări-reproduceri audio-video, consultanţă, publicitate, consultanţă în domeniul fiscal, contabilitate, management.
SC TWENTY TWO MEDIA – S.R.L., Bucureşti, 2006, fostă Blue Spot, cu asociaţii Adrian Marta, Dan Alex Roţiu, Alexandru Ivan. Printr-un act adiţional, Adrian Marta se retrage din societate tot în 2006.
