Agenţia Naţională de Integritate a facut plângere la Consiliul Superior al Magistraturii ȋmpotriva judecătoarei Corina Ioana Mureşan de la Curtea de Apel Târgu Mureş, reclamând faptul că, prin modul ȋn care magistratul a desfiinţat raportul ANI de conflict de interese ȋn care se află preşedintele PSD al Consililui Judeţean Argeş Constantin Nicolescu, practic a desfiinţat acest text de lege anticorupţie, depăşindu-şi astfel competenţele.
ANI a invocat faptul că motivarea judecătoarei Mureşan a fost „ȋn mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei şi demnitatea funcţiei de magistrat”. Singurul motiv pentru care un magistrat poate fi cercetat şi sancţionat disciplinar de CSM este „afectarea prestigiului şi demnităţii funcţiei” prin interpretarea legii „ȋn mod vădit contrar rationamentului juridic”, hotărârile sale putând fi cenzurate şi desfiinţate doar de o instanţă superioară.
Fragment din textul legii magistraţilor: „Constituie abateri disciplinare(…) motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;(…)
România Liberă a dezvăluit ȋn exclusivitate motivarea judecătoarei Mureşan ȋn articolul „Motivul incredibil pentru care a fost albit baronul de Argeş”, apărut la data de 26 aprilie (Citeşte aici articolul). Atunci, CSM, prin preşedintele Alina Ghica, ne-a anunţat că va sesiza inspecţia judiciară, dar nu a făcut-o probabil din cauză că era prea ocupată cu reprezentanţii Comisiei Europene, care evaluau, ȋntre altele, tocmai modul ȋn care ȋn România se aplică pedepsele pentru conflictele de interese. Inspecţia Judiciară a fost sesizată abia după ce ȋn urmă cu circa o săptămână, ANI a ȋnaintat o plângere ȋn acest sens, spun surse CSM.
Prin interpretarea greşită a legii, se susţine ȋn plângerea ANI, judecătoarea Corina Mureşan „a legalizat conflictul de interese” deoarece „a ignorat starea de fapt”, probată cu documente din care rezultă că preşedintele CJ Argeş Constantin Nicolescu a semnat peste 14 contracte cu firme la care el şi membrii familiei sale deţineau majoritatea părţilor sociale. Mai grav, de-a lungul anilor, Nicolescu nu a ȋnscris aceste firme ȋn declaraţiiile de avere şi de interese. Judecătoarea trebuia doar să constate că Nicolescu a semnat contractele cu propriile firme prin exercitarea demnităţii publice de preşedinte al consiliului judeţean şi că a avut un folos patrimonial, respectiv peste 1,5 milioane de lei. De asemenea, trebuia să constate că Nicolescu nu le-a spus consilierilor locali care au votat derularea contractelor şi alegerea firmelor că respectivele firme aparţin familiei sale.
Ce spune legea
„Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”, iar „principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”.
Cum a ȋncălcat legea baronul PSD de Argeş
Aceste reglementări au fost ȋncălcate „prin semnarea sau aprobarea de către domnul Nicolescu Constantin, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a unui număr de 14 contracte încheiate de către Consiliul Judeţean Argeş sau instituţii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş cu S.C. AUTOPRO MOND S.A, respectiv S.C. MAC AUTO S.A.(societăţi la care Nicolescu Constantin este acţionar majoritar). De asemenea, S.C. AUTOPRO MOND S.A, S.C. MAC AUTO S.A.(societăţi la care Nicolescu este acţionar majoritar) şi S.C. DINIK MAR ARG S.R.L.(societate la care soţia lui Nicolescu este acţionar majoritar) au încheiat un număr de 12 contracte de cu instituţii şi servicii publice aflate în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş.
Argumentele juridice ale ANI, ȋn exclusivitate:
„Apreciem vădit contrară raţionamentului juridic, prin prisma principiilor care stau la baza prevenirii conflictului de interese, reglementate de art. 71 din acelaşi act normativ, anume imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, afirmaţia potrivit „nu se încadrează în dispoziţiile art.77 din Legea nr.161/2003, întrucât nu constituie conflict de interese exercitarea atribuţiei de reprezentare prin actul formal al semnării unui contract atribuit în procedura de achiziţie publică”.
Motivarea potrivit căreia „semnarea formală (de către Constantin Nicolescu-n.n.) a unui contract atribuit în procedura de achiziţie nu constituie conflict de interese”, cuprinsă în considerentele hotărârii, este vădit greşită şi în discordanţă cu spiritul legii, conducând la legalizarea conflictului de interese.
(…) Este de observat că legiuitorul nu pretinde, pentru constatarea existenţei conflictului de interese, ca interesul personal de natură patrimonială al persoanei ce ocupă o funcţie publică sau o demnitate publică să influenţeze efectiv îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în cadrul funcţiei sau demnităţii, fiind suficient, în acest scop, să se constate că acel interes este de natură să ridice suspiciuni asupra obiectivitătii acelei persoane în îndeplinirea atribuţiilor”.
Între argumente, ANI invocă şi hotărârea Curţii de Apel Timiş care a menţinut raportul de conflict de interese ȋn cazul preşedintelui CJ Timiş Constantin Ostaficiuc, care a fost acuzat de conflict de interese pentru un singur contract semnat cu firma soţiei sale, firmă pe care a ȋnscris-o ȋn declaraţia de avere şi de interese. Reamintim că România Liberă atratat ȋn oglindă cele două cazuri similar, dar cu hotărâri judecătoreşti total diferite ȋn articolul: „ŞOCANT. Un magistrat legalizează conflictul de interese” din data de 12 aprilie (Citeşte aici articolul).
