România se află undeva la jumătatea clasamentului, cu o producţie de 96.000 de tone, fiind devansată de ţări mai mici precum Lituania (101.000 de tone), Cehia (130.000 de tone), Austria (202.000 de tone) sau Grecia (219.000 de tone).
Situaţia este umilitoare, având în vedere că suprafaţa Lituaniei, 65.300 dekilometri pătraţi, este de 3,6 ori mai mică decât a României: 238.397 de kilometri pătraţi.
Potrivit acestor date, producţia de lapte brut a fermelor din UE a crescut cu 1,6 milioane tone în 2018 comparativ cu 2017, până la 172,2 milioane tone, marea majoritate (97%) fiind lapte de vacă.
Doar 12,2 milioane de tone de lapte a fost utilizată în ferme iar 160 milioane de tone de lapte au fost livrate către fabricile de procesare, din care 156 milioane de tone lapte de vacă, restul fiind lapte de capră, oaie sau bivoliţă.
Când vine vorba despre producţia de lapte de vacă în rândul statelor membre, Danemarca este pe primul loc, cu o producţia anuală de 9.851 kilograme pentru fiecare vacă, pe ultimul loc fiind România cu 3.279 de kilograme pentru fiecare vacă, spune Agerpres.
Randamentul mediu în UE a continuat să crească în 2018 ajungând la 7.280 de kilograme pentru fiecare vacă.
Din cele 156,8 milioane de tone de lapte procesate în UE, fabricile de lactate au produs 10,3 milioane tone de brânză şi 2,4 milioane tone de unt, aceste produse utilizând două treimi (67%) din cantitatea totală de lapte pusă la dispoziţia fabricilor de lactate.
Uniunea Europeană a mai produs şi 30,1 milioane lapte de băut şi trei milioane tone de lapte praf.
