Rezultatele celui mai recent sondaj al institutului CSA, citat de publicaţia germană Der Spiegel, nu au avut, probabil, darul de a îl bucura pe preşedintele Nicolas Sarkozy; conform acestora, în primul tur al scrutinului electoral, care va avea loc duminică, actualul preşedinte nu va obţine decât 24% din voturi – cu 5% mai puţin decât candidatul socialist Francois Hollande. Conform sondajului, pe locul trei s-ar putea situa liderul partidului de extremă dreaptă Front National, Marine Le Pen, urmată de candidatul extremei stângi, Jean-Luc Melenchon, cu 15%, şi politicianul de centru Francois Bayrou, cu 10%. În scrutinul următor, o confruntare dintre Hollande şi Sarkozy se va solda, conform sondajului, cu o victorie răsunătoare a socialistului, preferat de 58% dintre francezi.
Fillon: „Totul este pierdut”
După cum relatează publicaţia franceză Le Canard Enchaine, mai mulţi apropiaţi ai lui Sarkozy au aruncat deja prosopul; astfel, premierul Francois Fillon ar fi declarat în particular că „totul este pierdut – strategia lui Sarkozy de a purta o campanie bazată pe teme ale extremei drepte a fost o greşeală serioasă”, iar fostul premier Jean-Pierre Raffarin, ca şi Sarkozy membru al partidului de centru-dreapta UMP, ar fi afirmat „nu avem nici o şansă să câştigăm”.
Totodată, preşedintele a suferit „o serie apreciabilă de dezertări”, după cum constată cotidianul britanic The Independent. La începutul săptămânii, presa franceză a anunţat că fostul preşedinte Jacques Chirac intenţionează să voteze cu Hollande, iar mai mulţi foşti miniştri recrutaţi de Sarkozy şi-au anunţat de asemenea susţinerea pentru candidatul socialist. Vocilor acestora li s-au alăturat 42 de economişti, care au lăudat, într-o scrisoare deschisă, planurile lui Hollande de a redresa economia, dar şi liderul patronatului francez, Laurence Parisot, care a declarat şi-ar dori să se întâlnească cu Hollande şi că unele dintre măsurile propuse de acesta i se par interesante. Principalii susţinători ai lui Sarkozy par să vină, în acest moment, din afara Franţei: atât premierul britanic David Cameron cât şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele american Barack Obama i-au urat acestuia, în public, succes în alegeri – iar premierii Italiei şi Spaniei şi-ar dori de asemenea, consideră agenţia de ştiri AFP, ca acesta să obţină încă un mandat.
Sarkozy se învinge singur
Însă campania lui Sarkozy, numită de The Independent „plină de energie, dar eratică”, nu a dat roadele dorite; dacă iniţial poziţionarea preşedintelui drept luptător împotriva imigraţiei ilegale şi a terorismului islamist l-a propulsat pe acesta în vârful sondajelor de opinie, în ultimele săptămâni alegătorii de dreapta s-au reorientat către Marine Le Pen, ale cărei poziţii extreme (şi adeseori extremiste) de dreapta nu pot fi, spre deosebire de cele ale lui Sarkozy, suspectate că ar fi rezultatele unui oportunism calculat.
Totuşi mulţi analişti nu sunt convinşi nici de prestaţia lui Hollande – care ar putea câştiga fie şi numai datorită simplului fapt că Franţa s-a săturat de Sarkozy, după cum apreciază un oficial francez citat de agenţia de ştiri Reuters.
Socialistul a afirmat că va elimina deficitul bugetar până în 2017, însă această promisiune se bazează pe o prognoză de creştere economică considerată de experţi drept nerealistă, iar pieţele financiare privesc planurile lui Hollande de asemenea cu scepticism. Jean-Thomas Lesueur, directorul think tank-ului parizian Institut Thomas More, este de părere că Franţa „se află într-o situaţie economică şi financiară deosebit de serioasă, însă nici candidaţii de dreapta, nici cei de stânga nu au explicat acest lucru în timpul campaniilor lor. După alegeri, câştigătorului îi va exploda realitatea în plină faţă”.
