DN 73, şoseaua ce leagă Piteştiul de Braşov, stă plină de gropi de cel puţin zece ani.
Şoseaua care leagă localităţile Piteşti, Câmpulung şi Braşov, cu o lungime de 103 kilometri, are toate şansele să rămână plină de gropi şi în 2012. De zece ani, cel puţin, drumul stă nereparat. Prima tentativă de reparaţie a avut loc în 2002, când a fost semnat un contract în valoare de 10 milioane de euro cu firma Italstrade pentru repararea drumului. După repararea unei mici porţiuni situate spre judeţul Braşov, contractul a fost reziliat. Drumul, cu o importanţă turistică mare şi util şi celor ce doresc evitarea aglomeraţiei de pe DN1, arată jalnic. Este plin de gropi, betonul din care au fost construite anumite porţiuni e fisurat, are marginea distrusă, iar podurile stau să cadă.
„În ultimii ani (…) am sesizat toate autorităţile statului cu privire la starea de degradare avansată a DN73. Nu suntem afectaţi numai noi, muscelenii, care suntem nevoiţi să parcurgem acest drum în stare avansată de degradare, ci şi turiştii care vizitează un bazin turistic imens: lacul de acumulare Râuşor, Pecineagu, Cheile Dâmboviţei şi Cheile Dâmbovicioarei, peşteri, Masivul Iezer-Păpuşa şi Piatra Craiului. DN73 este parcurs şi de transportatori, fiind o cale rutieră directă de legătură între Muntenia şi Transilvania, Moldova”, încercau locuitorii din Câmpulung Muscel să sensibilizeze Guvernul într-o petiţie adresată în 2010 şefului de atunci al acestuia, Emil Boc. Zeci de accidente şi distrugeri de autoturisme au loc anual din cauza stării proaste a drumului. Aproximativ 30 de autoturisme au ieşit cu anvelopele şi jantele distruse după ce au dat noaptea într-o groapă în vecinătatea localităţii Mărăcineni.
Bucuria a ţinut puţin
De aceea, în vara anului trecut vestea că CNADNR – Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – a selectat contructorul care să repare integral drumul, dincolo de peticirile repetate, a fost primită cu bucurie.
Contractul semnat cu firmele AZVI, Straco, Piomar Development şi Tractebel Engineering.avea o valoare de 275 de milioane de lei (adică 62 milioane euro, de peste 10 ori valoarea aprobată în 2002) şi prevedea terminarea lucrărilor de reparaţie la finele lui 2014. Proiectul de reparaţie a fost chiar dat companiei de şosele, însă lucrările nu au început. Pentru începerea lucrărilor CNADNR a prevăzut în bugetul pe 2012 o sumă mică, dar necesară, de 15 milioane de lei. Niculae Cismaru, şeful direcţiei regionale Bucureşti a CNADNR explică.
„S-a alocat iniţial cred că 15 milioane de lei pentru începerea lucrărilor (5,4% din valoarea totală – n.r.). Era bine şi atât, însă banii au fost retraşi după ce s-a anunţat că Guvernul va finanţa în acest an doar proiectele aflate în stadiu avansat, de peste 80%”, spune el. El speră că lucrările vor porni totuşi la începutul verii după rectificarea bugetară în urma căreia este posibil ca CNADNR să primească banii necesari.
Până atunci, regionala Bucureşti va cumpăra de pe Bursa de Mărfuri asfalt, va închiria utilajele necesare pentru a repara zona km1-km 8 de la ieşirea din Piteşti (mai puţin primul kilometru aflat în administrarea municipalităţii argeşene), precum şi tronsonul km 11-km 13, ambele necuprinse în contractul semnat cu cele trei firme. Neînceperea lucrărilor de reparaţie capitală e o decizie proastă deoarece forţează CNADNR să bage bani într-o peticeală fără sfârşit a acestui drum, în loc ca banii cheltuiţi astfel să meargă spre alte lucrări importante de reparaţii capitale, spune un oficial din cadrul companiei.
