Propunerea Guvernului de a limita despăgubirile acordate foştilor proprietari la 15% din valoarea imobilelor şi eliminarea restituirii în natură a stârnit nemulţumirea UDMR, al cărui lider, Kelemen Hunor, anunţase că va cere reintroducerea retrocedării în natură a imobilelor confiscate de comunişti.
Reacţia lui Hunor a venit după ce ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, declarase că despăgubirea integrală a proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist ar reprezenta un efort bugetar de 70 miliarde de lei (aproximativ 16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic care a depus cereri pentru 88.000 de imobile. Potrivit unor surse din cadrul Institutului Naţional de Statistică citate de HotNews.ro, trei sferturi din populaţia maghiară ar fi de religie romano-catolică.
Această situaţie pare să explice motivul pentru care UDMR respinge propunerea Guvernului, care, conform spuselor lui Drăgoi, a eliminat din lege restituirea în natură pentru a nu crea un tratament discriminatoriu faţă de cei care, dintr-un motiv sau altul, nu ar primi decât 15% din valoarea imobilului. Pe de altă parte, UDMR are dreptate atunci când subliniază că aceste prevederi comit o nedreptate faţă de persoanele care au depus cereri de retrocedare în natură dar nu au primit nici o soluţie din cauza tergiversărilor Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP). „Noi nu suntem de acord ca de pe o zi pe alta să li se spună celor care au depus documentaţie dar comisia nu a catadicsit să dea verdict, să li se spună că nu primesc decât 15% din valoare” a declarat vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, după şedinţa de ieri a coaliţiei. În plus, distribuirea etnică şi/sau religioasă evocată de Drăgoi nu are nici un fel de relevanţă pentru că Guvernul nu poate justifica un proiect de lege pe astfel de temeiuri.
Poziţia UDMR a fost împărtăşită şi de grupul minorităţilor altele decât cea maghiară, care a anunţat, prin vocea lui Adrian Merka, reprezentantul slovacilor şi cehilor, că nu susţine varianta propusă de Executiv. În aceste condiţii, purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, a admis că restituirea proprietăţilor confiscate abuziv trebuie să continue şi că „acolo unde proprietatea poate fi restituită integral în natură, ea trebuie restituită integral în natură”.
Totodată, UDMR a propus un termen de numai 15 zile pentru ca persoanele care nu au depus încă cereri de retrocedare să o facă, a anunţat Borbely, care a declarat că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a fost însărcinat cu găsirea unei soluţii juridice.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fixat României termen până în iulie să modifice legislaţia privind restituirile şi agreează plafonarea lor. Cu toate acestea, chestiunea rămâne una extrem de sensibilă din punct de vedere politic şi cu potenţial exploziv sub aspectul corupţiei. Liderul PDL, Emil Boc, a admis ieri că restituirea proprietăţilor „nu este subiect uşor” şi a cerut opoziţiei să se implice în găsirea unei soluţii. Co-preşedintele USL Crin Antonescu a cerut ieri o Comisie Parlamentară de Anchetă a activităţii ANRP începând din 2009.
Pe 13 martie, Guvernul a decis suspendarea pe şase luni a emiterii titlurilor de despăgubire, iar premierul Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate la ANRP în ultimii doi ani, când instituţia a fost condusă de Crinuţa Dumitrescu. Aceasta a demisionat după arestarea de către DNA a vicepreşedintelui ANRP, Remus Virgil Baciu, pentru trafic de influenţă.
