Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a găsit BCR vinovată de creşterea abuzivă a dobânzii pentru un credit contractat de o persoană fizică. Banca ar putea plăti şi despăgubiri de 20.000 de euro.
În anul 2007, Steluţa Vodă a luat două credite, unul în valoare de 190 de mii de euro şi un altul de 50 de mii. „Contractele prevedeau, în primul an, ca Steluţa Vodă să plătească o dobândă fixă, ulterior, dobânda urmând a fi calculată după formula 1,5% plus marja internă a băncii”, ne-a precizat Alexandru Şeulean, avocat la baroul Mureş cel care a reprezentat-o în conflictul juridic cu banca.
O marjă fixă care creşte de şase ori
Numai că apariţia Ordonanţei de Urgenţă 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a interzis băncilor să mai lucreze cu marje proprii.
„În acest context, banca a făcut un calcul ciudat, iar clienta s-a trezit că trebuie să plătească o dobândă de 11% ca urmare a creşterii de către BCR – unilateral – a marjei fixe de la 1,5 la 9,6%”, ne explică Şeulean. Nemulţumită de această politică, Steluţa Vodă a deschis – la 31 august 2010 – un proces împotriva BCR. În numele ei, avocatul Şeulean a cerut „ca BCR să fie obligată la semnarea unui contract adiţional prin care dobânda pentru cele două credite să fie calculată astfel: 1,5% (dobândă fixă) plus Euribor, aşa cum prevede şi legea”.
La 6 aprilie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dă o decizie cu un caracter irevocabil în acest caz şi cere BCR să modifice dobânda celor două credite în sensul cerut de către Steluţa Vodă. „Dacă ne raportăm la decizia instanţei, clienta mea ar trebui să plătească o dobândă situată în jur de 2,5%, mult mai mică decât dobânda impusă de BCR şi care este de 11%”, apreciază avocatul.
BCR: „Nu comentăm cazul”
În zilele următoare Alexandru Şeulean intenţionează să trimită o notificare scrisă către bancă în care îi va cere să se supună hotărârii Înaltei Curţi pentru stabiliriea noii formule de calcul a dobânzii: 1,5% plus euribor. „Vom solicita, de asemenea, ca BCR să restituie clientei mele o sumă de bani calculată pornind de la diferenţa dintre dobânda impusă de BCR şi cea impusă de Înalta Curte. Este vorba de restituirea a aproximativ 20 – 30 de mii de euro”.
Rezultatul acestui proces nu îi va putea ajuta, efectiv, pe sutele de clienţi care au dat băncile în judecată deoarecele el nu poate fi considerat un precedent juridic.
Corneliu Cojocaru, directorul direcţiei de comunicare al BCR ne-a precizat că „nu comentăm pe acest dosar deoarece nu îl considerăm un caz închis. Apreciem că Banca a acţionat corect şi ne vom apăra poziţia în continuare. Până în prezent am avut câştig de cauză în toate celelalte patru cazuri privind protecţia consumatorului judecate la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
Abuzuri care ajung în instanţă
Cazul prezentat mai sus nu este unul singular. Apariţia OUG 50/2010 a adus o explozie a proceselor împotriva băncilor, iar, în total, se estimează că băncile au pierdut în jur de 1.000 de procese cu persoane fizice, dar hotărârile nu sunt definitive. BCR este a treia într-un astfel de top, fiind întrecută de Volksbank şi OTP Bank, potrivit revistei Capital. Principalul motiv pentru care clienţii au ajuns în instanţă sunt clauzele abuzive din contractele de creditare, la care băncile nu au renunţat. Dată fiind amploarea fenomenului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vrut să se delimiteze de acest subiect. „Am avertizat asupra importanţei educaţiei financiare. Fiind contracte, poartă semnatura nu numai a creditorului, dar şi a debitorului. Faptul că se câştigă în instanţă este o problemă a sistemului de justiţie, o problemă a instantelor, nu a BNR”.
