Ca urmare a unor studii efectuate în urmă cu mulţi ani, grăsimile au căpătat o reputaţie proastă. Din cauza interpretărilor greşite, am fost informaţi că nu este bine să consumăm produse ce conţin grăsimi deoarece asta va conduce la apariţia obezităţii şi a bolilor de inimă. Însă, lucrurile nu stau chiar aşa, potrivit Mediafax.
Deşi ni se spune constant că produsele ce conţin grăsimi sunt responsabile pentru creşterea colesterolului, a blocării arterelor şi pentru creşterea în greutate, trebuie ştiut că există şi grăsimi bune pentru organism, scrie The Huffington Post.
„Dietele sărace în grăsimi au dat greş”, spune Frank Hu, profesor de nutriţie şi epidemiologie la Harvard. „Nivelul de obezitate în America a crescut foarte mult în ultimii ani chiar dacă aportul de grăsimi a scăzut”, a continuat acesta.
Citeşte şi Diabetul se previne din copilărie. Vezi care e cel mai bun regim alimentar pentru copilul tău
Deci, oamenii de ştiinţă încep să renunţe la sintagma „grăsimile nu sunt bune” şi la fel ar trebui să facem şi noi, mai scrie The Huffington Post.
La fel ca şi proteinele şi carbohidraţii, lipidele, numite şi grăsimi, sunt substanţe esenţiale pentru om. „Grăsimile sunt o importantă sursă de energie şi sunt vitale pentru menţinere sănătăţii pielii sau a părului”, spune Bonnie Taub-Dix, autoarea unei cărţi despre nutriţie.
O informaţie şi mai surprinzătoare: consumul de grăsimi „bune” (grăsimile nesaturate) poate conduce chiar la reducerea riscului de a dezvolta diabet, boli de inimă sau obezitate, şi îmbunătăţeşte nivelul colesterolului. Deci, nu este atât de important câte lipide introducem în organism, căci corpul le poate fabrica singur, ci contează cantitatea şi felul de acizi graşi esenţiali ce intră în organism odată cu hrana, deoarece aceştia nu pot fi sintetizaţi de către om, dar pe baza lor se pot construi toate lipidele de care organismul are nevoie.Astfel, „grăsimi bune” putem găsi în alimente precum: nuci, avocado, ulei de măsline, ulei de rapiţă, ulei de porumb, ulei de soia, peşte gras, precum somonul şi macroul, păsări de curte.
Nici grăsimile saturate nu reprezintă un pericol, atât timp cât sunt consumate în cantităţi moderate. Potrivit unui raport publicat în 2010, după analizarea a 21 de studii legate de nutriţie nu s-a putut găsi o legătură între consumul de grăsimi saturate şi apariţia bolilor de inimă sau a atacurilor cerebrale. „Unele tipuri de grăsimi, precum acidul stearic, ce se găseşte în ciocolata neagră, sunt complet inofensive”, a declarat David Katz, director la Universitatea Yale.
Citeşte şi Tehnici anti-stres. Cum poţi face faţă orelor suplimentare şi colegilor enervanţi
Există şi grăsimi nerecomandate, cum sunt cele saturate de origine animală (carne grasă, caşcaval) sau cele artificiale, ce se găsesc în uleiurile vegetale hidrogenate parţial. Cercetătorii au descoperit că grăsimile saturate artificiale conduc la creşterea nivelului de colesterol LDL şi scăderea colesterolului HDL, ceea ce poate conduce la apariţia infarctelor şi a atacurilor cerebrale.
Citeşte şi Efectele cărnii injectate cu hormoni: Băieţii cărora le cresc sâni
„Dacă este limitat consumul de mâncăruri procesate, cum ar fi cele de tip fast-food, atunci sunt evitate aceste grăsimi. Nu trebuie să daţi crezare indicaţiilor de pe ambalaje, care susţin că produsul respectiv nu conţine deloc grăsimi saturate. Producătorilor li se permite să scrie asta dacă produsul conţine până la 0,5 grame grăsimi saturate per porţie. Uitaţi-vă la lista ingredientelor: dacă există cuvântul hidrogenat, atunci produsul are grăsimi saturate, şi trebuie să renunţaţi la el”, mai spune Bonnie Taub-Dix.
