Nici ministrul român al Apărării, Gabriel Leș, nici ceilalți responsabili ai Armatei Române care au participat, marți, la bilanțul MApN nu au spus nimic despre cel mai scump program de înzestrare care a fost lansat anul trecut.
În noiembrie și decembrie 2016, pe ultima sută de metri a mandatului fostului ministru Mihnea Motoc, MApN propunea o Hotărâre de Guvern care urma să dirijeze 1,6 miliarde de euro din banii publici pentru a cumpăra patru nave de luptă noi, de tip corvetă multifunțională.
La acel moment, actualul ministru al Apărării, Gabriel Leș, care acum nu mai pomenește nimic despre acest program, era secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente – deci avea și competență, și un cuvânt greu de spus pe acest subiect. De asemenea, în momentul în care se promova intens contractul de achiziție pentru cele patru nave de luptă, șeful Statului Major General și șeful Statului Major al Forțelor Navale erau tot cei care sunt și azi – generalul Nicolae Ciucă, respectiv viceamiralul Alexandru Mîrșu.
De ce nu-și mai amintesc responsabilii MApN despre contractul cu firma olandeză Damen
Ziarul România Liberă a prezentat de mai multe ori etapele derulării acestui program de achiziție, încă din perioada în care se afla doar în stadiul de proiect, iar rezultatul a fost iritarea unor angajați ai MApN care ne-au atras atenția (neoficial) că nu suntem patrioți, nu dorim binele Armatei Române și nici al industriei românești de apărare.
„Corvetele sunt prevăzute ca şi necesitate pentru înzestrarea armatei României ca şi capabilitate necesară. Bineînţeles că acestea vor continua într-un fel sau altul. Mai devreme sau mai târziu aceste corvete se vor face pentru că sunt cuprinse în înzestrarea armatei. Sunt nişte cerinţe minimale operaţionale date de categoriile de forţă care trebuie respectate, dar acest lucru se poate face la 2,3,4 ofertanţi”, declara ministrul Gabriel Leș la data de 4 ianuarie 2017.
Din păcate însă, datele financiare ale contractului de cumpărare a celor patru corvete, asupra cărora a insistat România Liberă, sunt neclare și, pe alocuri, chiar suspecte.
La propunerea MApN, Executivul a aprobat la data de 29 noiembrie 2016 o Hotărâre de Guvern care menționează că „valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor”.
În schimb, în varianta de proiect publicată inițial de MApN, la 2 noiembrie, pentru dezbatere publică, apăreau costuri mult mai mici decât cele incluse în textul Hotărârii de Guvern care a fost aprobată de Executiv la data de 29 noiembrie. Astfel, în Nota de fundamentare a proiectului viitoarei HG exista un paragraf dedicat impactului financiar. Aici se preciza că în 2017 România va plăti 562.500 mii lei, în anul 2018 aceeași sumă, în 2019 va plăti 1.215.000 lei iar în anul 2020 vom plăti 1.260.000 mii de lei. Asta înseamnă în total 3.600.000 mii de lei, de-a lungul a patru ani, adică în total circa 837 milioane de euro.
„Acolo este o problemă serioasă. În situația respectivă acea hotărâre de guvern nu putea fi adoptată fără să existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu că va face Guvernul — și trebuie să facă — să abroge acea hotărâre de guvern și să reia procedura legală care înseamnă eventual memorandum în Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare după care să purceadă la hotărârea de guvern care să aibă un rezultat sau altul”, a afirmat Dragnea.
În Nota de fundamentare publicată la 2 noiembrie 2016 nu se preciza dacă aceste sume sunt cu sau fără TVA. Dacă sumele indicate ar fi fost fără TVA, valoarea contractului, inclusiv TVA, ar fi fost de circa 1,04 miliarde de euro (mult mai puțin decât cei 1,6 miliarde de euro din textul final al Hotărârii de Guvern).
Potrivit textului final al Hotărârii de Guvern, „Valoarea totală a proiectului de investiţii de cca 1,6 mld euro va fi plătită eşalonat în perioada 2016-2022, în limitele fondurilor estimate a fi alocate în bugetul Ministerului Apărării Naţionale, la titlul «Active nefinanciare», prin Legea nr. 339/2015, a bugetului de stat pe anul 2016”.
Acest act normativ emis de Guvernul Cioloș nu a fost abrogat de Guvernul Grindeanu, deși atât liderul PSD, Liviu Dragnea, cât și Gabriel Leș – promovat de la funcția de secretar de stat la cea de ministru al Apărării, s-au pronunțat, în ultimele săptămâni, împotriva lui.
Hotărârea emisă de Guvernul Cioloș referitoare la cumpărarea a patru nave militare nu reprezintă un contract semnat sau aprobat, ci stabilește doar procedura de achiziție, iar abrogarea ei nu se poate face pe argumentul că ar fi nelegală, au anunțat joi, într-o declarație de presă comună, fostul premier Dacian Cioloș și fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc.
Nici în textul proiectului care fusese pus în dezbatere publică, nici în anunțul final al Guvernului Cioloș privind aprobarea acestui proiect nu s-a precizat ce alte variante de achiziție, în afara celei aprobate de Guvern, au fost luate în calcul. Cu toate acestea, „În Studiul de concept pentru produsul Corvetă multifuncţională, elaborat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru proiecte pot satisface cerinţele forţelor navale române”, susținea Nota de fundamentare.
Nici la întrebările adresate de ziarul România Liberă, MApN nu a dezvăluit care au fost celelalte variante analizate și prin ce s-a dovedit mai bună oferta firmei Damen Schelde Naval Shipbuilding, cu sediul central în Olanda. Singurul argument în sprijinul acestei firme este că ea a cumpărat Șantierul Naval din Galați (denumit acum Damen Galați), astfel că viitoarele corvete destinate Forțelor Navale României vor fi produse la Galați și vor crea locuri de muncă în România.
Dar acest argument sentimental nu rezistă, întrucât legislația europeană – inclusiv a României – prevede obligații de offset pentru firmele care vând armament, în valoare de cel puțin 80 la sută din valoarea produselor vândute. În contul acestor obligații, orice firmă care ar vinde României nave militare ar fi obligată să ofere pentru economia României contracte în valoare de cel puțin 80 la sută din valoarea produselor vândute.
Așadar, nu doar firma olandeză ar putea ajuta industria românească, ci orice altă firmă care ne-ar vinde nave militare.
Teoretic vorbind, MApN ar putea cumpăra nave de luptă de la furnizorii cu care România a mai avut relații de acest gen. O variantă ar fi corveta din clasa Nakhoda, produsă de firma britanică BAE Systems. Firma britanică a produs și fregatele Regele Ferdinand și Regina Maria, aflate acum în dotarea Marinei Militare românești.
O altă variantă de achiziție putea fi corveta multifuncțională din clasa SAAR S-72. Producătorul acesteia este compania Israel Shipyards Ltd. Avantajul acestei firme ar fi faptul că a livrat vedetele din dotarea actuală a Poliției de Frontieră a României. De ce a ales, totuși, MApN să cumpere corvete de la firma olandeză Damen?
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților îi cere explicații ministrului Gabriel Leș
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Ovidiu Raeţchi (PNL), i-a cerut marți ministrului Apărării, Gabriel Leş, să anunțe cum va proceda în chestiunea achiziţionării celor patru corvete, în contextul în care preşedintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a contestat oportunitatea acestei achiziții.
„Declaraţia şefului PSD, Liviu Dragnea, potrivit căruia hotărârea de guvern a guvernului Dacian Cioloş care stabileşte procedura de achiziţie a celor 4 corvete pentru Armata Română trebuie abrogată, nu poate rămâne doar la un nivel politic neclar. De aceea, în contextul în care actualul ministru al Apărării, Gabriel Leş, a îndeplinit funcţia de secretar de stat responsabil cu dotarea Armatei tocmai în perioada în care s-au desfăşurat negocierile pentru achiziţionarea acestor corvete militare, consider că este necesar să ofere lămuriri publice pe această temă, spunându-ne dacă va susţine abrogarea hotărârii de guvern şi care este calendarul clar pentru achiziţionarea sau renegocierea navelor militare”, a anunțat Ovidiu Raețchi într-un comunicat postat pe site-ul Camerei Deputaților.
