Cursurile postuniversitare cele mai vânate de aleşii neamului nu sunt cele organizate nici de facultăţile de drept, nici de Academia de Studii Economice, ci de o altă şcoală născută în 1992, Colegiul Naţional de Apărare. Este vorba de o instituţie exclusivistă şi în care nu ai acces decât la recomandarea unor instituţii politice sau financiare de înalt nivel. A fost absolvită de 42 de deputaţi şi 18 senatori, care în acest moment îşi exercită mandatul, precum şi de patru membri ai cabinetului Ungureanu.
Diploma, scopul final
Atât reprezentanţii MapN cât şi unii dintre parlamentarii-absolvenţi contactaţi de „România liberă” au preferat să vorbească doar la modul general despre materiile care se predau la Colegiu: „au fost abordate chestiuni privind securitatea naţională în cele mai diverse sectoare de activitate”. Când i-am întrebat despre avantajele pe care un demnitar al statului le poate avea în urma frecventării acestor cursuri explicaţiile au fost în genul: „securitatea naţională este esenţială în raza domeniului meu de expertiză”. Totuşi, absolvenţi ai Colegiului care au dorit să îşi păstreze anonimatul spun că „deşi cursurile sunt bine elaborate, singurul obiectiv al celor care se înscriu la Colegiu este acela de a obţine o diplomă. Sunt mai mulţi profesori invitaţi care susţin disertaţii pe diverse teme, potrivit unui orar. Acolo se predau, printre altele, integrare europeană, geopolitică şi geostrategie, buna guvernare, probleme specifice de securitate a României, iar la finalul orelor există şi dezbateri libere. La terminarea cursurilor fiecare candidat trebuie să pregătească o lucrare pe o temă anume (securitatea la Marea Neagră sau în Orientul Mijlociu, de exemplu n. redacţiei). Valoarea acesteia este cel puţin discutabilă din moment ce toţi cei care termină cursurile obţin la final o diplomă. Nu pică nimeni”, ne-a declarat un absolvent sub anonimat.
Printre parlamentarii care au terminat colegiul regăsim figuri reprezentative ale tuturor partidelor parlamentare: Elena Udrea, Sulfina Barbu, Raluca Turcan, Vasile Blaga, Cristian Boureanu de la PDL; Victor Ponta, Titus Corlăţean, Olguţa Vasilescu, Eugen Bejinariu de la PSD; Cristian Adomniţei, Alina Gorghiu, Relu Fenechiu, Dan Motreanu de la PNL; Verestoy Atilla de la UDMR; Bogdan Ciucă de la PC, dar şi miniştri precum Claudia Boghicevici, Răzvan Mustea sau Lucian Bode.
„Nu e emblematic pentru CV-ul meu”
Potrivit statutului de funcţionare al Colegiului, la cursuri sunt chemaţi să se înscrie doar oamenii cu vocaţie de lideri („personalităţi civile şi militare care ocupă sau pot ocupa, în perspectivă, funcţii de conducere şi decizie în domeniile politicii de securitate şi apărare naţională” ). Frază pe care reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale ne-au tradus-o astfel: „din cei 2.400 de absolvenţi care au absolvit Colegiul de la înfiinţarea sa, 40 la sută au ocupat sau ocupă funcţii de răspundere în cadrul instituţiilor care i-au propus: 150 au fost sau sunt parlamentari, 50 au fost sau sunt miniştri, cinci directori de servicii speciale, 60 secretari de stat, 150 de generali, cinci consilieri prezidenţiali, prefecţi, primari, directori de firme”. Pentru a urma cursurile colegiului, orice candidat trebuie să fie nominalizat de instituţii precum: guvern, servicii speciale, partide politice cu reprezentare, administraţia prezidenţială, societatea civilă sau mass media.
După ce ai obţinut nominalizarea şi ţi se deschid porţile Colegiului, poţi constata că lucrurile nu mai sunt atât de roz. Parlamentarii pe care i-am chestionat au găsit Colegiului şi o serie de puncte slabe: cursurile nu i-au ajutat deloc în carieră, şcoala tinde să nu mai fie pentru elite, ci pentru mase.
Colegiul, rezervă de cadre pentru ministere?
Deputatul liberal Alina Gorghiu spune că nu a obţinut nici un folos de pe urma cursului urmat la Colegiul de Apărare. „Aş putea să o declar o experienţă utilă şi nimic mai mult. M-am decis să urmez Colegiul de Apărare la recomandarea unui coleg. Nu mai ştiu nici măcar pe ce temă am avut lucrarea finală”, ne mărturiseşte deputatul. Îi spunem că în CV-ul dânsei scrie că a urmat chiar două cursuri la Colegiu: unul absovit cu lucrarea „Securitatea prin democratizare în zona Mării Negre” şi celălat pe tema „Orientul Mijlociu Lărgit şi stabilitatea sistemului internaţional”. Insistă că e vorba doar de unu şi că „nu a fost un curs emblemtic pentru cv-ul meu”.
O „veterană” a acestei şcoli este senatorul PSD Olguţa Vasilescu, absolventă a promoţiei 2001. Îşi aminteşte că a avut colegi distinşi: generalul Tudor Cearapin (fost şef al jandarmerie române), actualul senator Mihai Stânişoară (fost consilier prezidenţial), şef al SRI Liviu Maior. Face o radiografie a şcolii de atunci: „eram doar 30 la un curs, prezenţa era obligatorie, durata a fost de şase luni, şi ne predau profesori care acopereau tot ceea ce însemna apărare naţională: de la SRI, armată, de la instituţiile economice. Am învăţat lucruri foarte folositoare.” Despre Colegiul de azi nu are decât două cuvinte: „un fiasco total. Acum la cursuri participă 300 de oameni. Probabil că, în ultimii ani, politicienii au aflat că mulţi absolvenţii Colegiului devin rezerva de cadre pentru ministere. După 2005, când partidelor li s-a permis să recomande mai mulţi candidaţi pentru înscrierea la cursuri, Colegiul nu mai are aceeaşi valoare”, spune Vasilescu.
Elena Udrea ne-a declarat că subiectul Colegiului (unde a devenit expert în securitate şi apărare naţională) nu este important pentru a-şi expune un punct de vedere. Sulfina Barbu, deputat PDL crede că este normal ca parlamentarii – care trebuie să legifereze – să înţeleagă problemele de securitate. „Pe mine m-a interesat securitatea mediului care este o chestiune importantă având în vedere că pe teritoriul României avem centrala nucleară de la Cernavodă, adesea ne confruntăm cu o serie de calamităţi precum inundaţii, iar Dunărea străbate 1.000 de kilometri pe teritoriu românesc”. Deputatul PDL spune că a urmat cursurile la recomandarea şefului său ierarhic, adică Emil Boc şi că, astăzi, este chiar lector la Colegiu.
„În ultimii ani vedem o inflaţie de absolvenţi”
Şi liberalul Cristian Adomniţei simte nevoia să împartă lucrurile în două, aşa cum a făcut-o Olguţa Vasilescu: „nu mai ştiu ce se întâmplă acum, dar când am absolvit eu (în 2005 n.red.) am învăţat multe lucruri interesante.” Ne spune că primul pas pe care l-a făcut a fost acela de a obţine o recomandare pentru a participa la cursuri din partea PNL. „Era vorba de cursuri de securitate naţională cu foarte multe conotaţii în toate domeniile.” Dacă şeful său ierarhic, Victor Ponta (absolvent în 2002) nu a putut fi contactat, pentru senatorul social-democrat Titus Corlăţean cursurile au reprezentat un sprijin real pentru că „e util ca un demnitar al statului să treacă prin cursuri serioase de securitate naţională. Având în vedere domeniul în care activez – acela de politică externă – problemele de securitate naţională sunt parte integrantă a preocupărilor mele.” Apoi intervine aceeaşi obsesie: „am observat şi eu că, în ultimii ani, a existat o creştere numerică, spre inflaţie a cursanţilor. Totuşi, acest tip de studii trebuie să fie destinate unei anumite elite. Dacă va deveni un studiu de masă, atunci va fi un rezultat în consecinţă.”
Statistică
Absolvenţi de la toate partidele
Nu există partid parlamentar care să nu aibă în rândurile sale un absolvent al Colegiului Naţional de Apărare. Printre cei mai importanţi îi menţionăm pe:
PDL: Traian Igaş, Mihai Stănişoară, Sulfina Barbu, Raluca Turcan, Vasile Blaga, Elena Udrea;
PSD: Victor Ponta, Titus Corlăţean, Olguţa Vasilescu, Eugen Bejinariu, Cosmin Nicula;
PNL: Cristian David, Cristian Adomniţei, Alina Gorghiu, Relu Fenechiu, Dan Motreanu;
UDMR: Verestoy Atilla, Mate Andras
PC: Bogdan Ciucă
UNPR: Şerban Mihăilesu
Fişă
Taxă de câteva sute de euro
Colegiul Naţional a fost înfiinţat în urmă cu două decenii şi organizează trei cursuri: „introductiv”, „de nivel înalt” şi de „securitate şi bună guvernare”. Taxa de înscriere variază între 550 de lei şi 2.300 de lei, iar examenul de admitere constă în prezentarea unui eseu pe o temă aleasă de candidat. Studiile sunt echivalente cursurilor postuniversitare din învăţământul civil şi postacademice din învţământul militar. Reprezentanţii MapN explică existenţa unui număr mare de politicieni care au urmat aceste cursuri prin faptul că „absolvirea C.N.Ap. poate influenţa de o manieră pozitivă evoluţia ulterioară a carierei, oferind pregătirea necesară, dar negarantând ocuparea unei funcţii importante”.
CITATE
M-am decis să urmez Colegiul de Apărare la recomandarea unui coleg. Nu mai ştiu nici măcar pe ce temă am avut lucrarea finală.
Alina Gorghiu, deputat PNL
„M-au interesat cursurile de securitatea mediului, iar Colegiul l-a urmat după ce am obţinut o recomandare de la şeful meu ierarhic care, atunci, era premierul Emil Boc”
Sulfina Barbu, deputat PDL
În ultimii ani, a existat o creştere numerică, spre inflaţie a cursanţilor. Totuşi, acest tip de studii trebuie să fie destinate unei anumite elite.
Titus Corlăţean, senator PSD
Cifra
60 de actuali parlamentari au urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare
