Conform rezultatelor preliminare oficiale, Vladimir Putin a obţinut 61,8% din voturi, confirmând astfel sondajele de opinie care arătau că premierul – şi viitorul preşedinte – va reuşi să evite un al doilea scrutin electoral.
Cu toate acestea, rezultatul nu va oglindi neapărat adevăratele preferinţe ale poporului rus, consideră jurnalista Julia Ioffe într-un articol apărut în publicaţia Foreign Policy: „mulţi vor vota pentru Putin nu numai pentru că îl consideră predestinat să câştige, dar şi pentru că nu există altcineva pe care să îl poată vota”, a constatat Ioffe în ajunul alegerilor: contracandidaţii sunt fie consideraţi drept apropiaţi ai premierului (miliardarul Mihail Prohorov, de exemplu), fie nişte personaje care nu trezesc nici cea mai mică încredere (cum ar fi comunistul Ghenadi Sjuganov). Cât despre liderii mişcării protestatare, aceştia nu au reuşit să se unească în jurul unui singur candidat; acesta ar fi putut fi Grigori Iavlinski, şeful partidului liberal Yabloko – însă Comisia Electorală a respins candidatura sa, motivând că o parte din semnăturile necesare depunerii candidaturii ar fi fost false.
Din nou manipulare?
Lipsa unei concurenţe adevărate pentru candidatul său nu pare să îi fi împiedicat pe membrii partidului lui Putin, Rusia Unită, să fi recurs la diferite metode de manipulare: conform organizaţiei independente de monitorizare a alegerilor, Golos, aceasta a înregistrat duminică la fel de multe plângeri din partea alegătorilor ca şi la alegerile parlamentare din decembrie, după cum relatează cotidianul german Die Welt. Pe siteul organizaţiei, peste 2200 de persoane au semnalat diverse nereguli la secţiile de vot: unii alegători au fost împiedicaţi să participe, motivul respingerii lor fiind că ar fi votat deja, iar media independente din Rusia au anunţat că autorităţile ar fi pus în circulaţie sute de mii de permise de vot cu care alegătorii pot participa la vot fără să fi fost înregistraţi.
Şi cotidianul Novaia Gazeta a acuzat mai multe nereguli: conform siteului publicaţiei, grupuri de studenţi şi muncitori, aşa-zişi „caruselişti”, ar fi fost plimbaţi cu autobuze speciale prin mai multe localuri de vot. Observatorii electorali ai partidului Iabloko au criticat de asemenea desfăşurarea alegerilor.
Conform unui purtător de cuvânt al ministerului de Interne, Comisia Electorală nu a înregistrat decât 60 de plângeri, însă nu ar fi înregistrat abateri grave – iar un membru din conducerea partidului Rusia Unită a declarat, conform agenţiei de ştiri Interfax, că transparenţa alegerilor din Rusia „ar trebui să fie un exemplu demn de urmat pentru alte ţări”.
În 91.000 de secţii de vot din întreaga Rusie au fost instalate, la ordinul lui Putin, 182.000 de camere video conectate la internet, prin care cetăţenii pot urmări atât desfăşurarea alegerilor cât şi numărarea voturilor. Peste 700 de observatori internaţionali, trimişi de diverse organizaţii printre care şi Consiliul European şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, au participat la monitorizarea alegerilor – alături de zeci de mii de observatori ruşi, dintre care 11.000 numai în Moscova.
Gorbaciov: „Putin nu este un om rău”
Liderii opoziţiei au anunţat deja că în urma alegerilor vor continua demonstraţiile împotriva lui Putin – iar Alexei Navalni, un blogger şi activist devenit una dintre cele mai importante şi marcante figuri ale mişcării de protest, a declarat că alegerea lui Putin nu poate fi legitimă şi a cerut crearea unui „camping al protestatarilor” în centrul Moscovei, după cum relatează agenţia de ştiri Reuters. „Dacă Putin devine preşedinte, nu va fi un preşedinte legal, ci se va aşeza pe un tron moştenit”, a declarat Navalni înaintea votului.
Fostul preşedinte Mihail Gorbaciov, al cărui sfat pentru Putin – de a nu candida pentru un al treilea mandat – a fost ignorat, a declarat pentru cotidianul israelian Haaretz că nu crede că va avea loc o înăbuşire violentă a protestelor; „ar fi cea mai mare greşeală şi prostie”, a afirmat Gorbaciov, adăugând că este convins că „Putin nu este un dictator – şi nici un om rău”.
