Peste 96% din români cred că în ţara lor corupţia este o problemă majoră, iar peste 60% sunt de părere că politicienii nu fac suficient pentru combaterea corupţiei, arată rezultatele unui Eurobarometru publicat miercuri. Parcă pentru a confirma aceste statistici, doi parlamentari încearcă să dea o nouă lovitură luptei împotriva corupţiei, printr-o serie de amendamente care îi protejează pe demnitari şi pe membrii administraţiilor locale.
La Legea 286/2009 privind Codul Penal, ajunsă acum în dezbatere la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, parlamentarii UDMR Andras Levente Mate şi Arpad Marton au venit cu o serie de amendamente care îi scapă pe parlamentari de problema răspunderii pentru conflict de interese şi care fac această infracţiune aproape imposibil de pedepsit.
„Nici persoanele care îndeplinesc o demnitate publică, nici persoanele care activează în cadrul unor persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publică, de exemplu ONG-uri, nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Nu permite statutul lor constituţional”, se arată în amendamentul depus de Arpad Marton. Cum se traduce acest lucru? Parlamentarii nu mai fac parte din categoria funcţio-narilor publici vizaţi de legea penală. Prin urmare, ei nu mai pot fi traşi la răspundere pentru că îşi angajează rudele la cabinetele de circumscripţie. Până acum, Agen-ţia Naţională de Integritate a trimis în instanţă cazurile a 15 senatori şi deputaţi care şi-au angajat membri ai familiei la cabinetele parlamentare.
Printre aceştia se află şi Andras Mate. Acesta din urmă a depus un alt amendament, care ar putea duce la anihilarea luptei împotriva conflictului de interese. „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în amendament. Singura diferenţă faţă de actuala legislaţie este introducerea cuvântului „nejustificat”, dar aceasta poate da naştere interpretărilor: dacă un membru al familiei unui parlamentar este angajat la cabinetul acestuia, depune o muncă pentru salariul primit. Este deci nejustificat beneficiul?
La fel, dacă un şef de consiliu local sau judeţean alocă lucrări pe bani publici propriilor sale firme sau firmelor unor rude, se poate interpreta că beneficiul obţinut este justificat de serviciile prestate.
Monica Macovei: E inacceptabil
Europarlamentarul Monica Macovei spune că nu este prima dată când parlamentarii pun interesul personal deasupra interesului public, al alegătorilor care i-au trimis în Parlament. Despre amendamentul lui Marton, Macovei, fost ministru al Justiţiei, spune că este „o încercare de a reduce com-petenţele ANI pentru verificarea conflictului de interese”, iar scoaterea demnitarilor din rândul funcţionarilor publici ar influenţa şi alte anchete de corupţie.
„E inacceptabil”, consideră ea. În pri-vinţa conflictului de interese, Macovei aminteşte că acesta a fost introdus, în forma actuală, în 2006 în Codul Penal şi a rămas neschimbat în noul Cod. „Este exact ce arăta Eurobarometrul de ieri (miercuri, n.r.), nu există voinţă politică pentru lupta împotriva corupţiei, politicienii încearcă să se protejeze”, conchide europarlamentarul.
Ministerul Justiţiei nu va sprijini demersul
Solicitat să comenteze aceste amendamente, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ne-a transmis, prin intermediul biroului de presă, că „Ministerul Justiţiei dezavuează orice proiect de modificare a legislaţiei prin care se slăbesc prevederile legale de combatere a corupţiei sau sunt slăbite instituţiile anticorupţie – ANI şi DNA. Ministerul Justiţiei nu va sprijini un astfel de demers parlamentar.”
Cristian Ghinea: Iată de ce avem nevoie de MCV
Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, consideră că parlamentarii nu pot fi eliminaţi din categoria funcţionarilor publici, pentru că şi ei sunt plătiţi din bani publici şi califică astfel de iniţiative legislative drept „mizerii’. „Asistăm încă din 2007 la o efervescenţă a imaginaţiei parlamentarilor de a desfiinţa legi cerute de Uniunea Europeană. Nu avem stabilitatea cadrului legislativ pe care ne-o cere UE,” spune analistul. În opinia lui Ghinea, România are încă nevoie de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), pentru a împiedica astfel de modificări legislative.
Războiul UDMR cu ANI
Amendamentele depuse la această lege vin după o serie de tentative din partea celor doi parlamentari de a pune pe butuci Agenţia Naţională de Integritate. Anul trecut, Marton venise cu o serie de modificări care lăsau practic ANI fără prerogative – declaraţiile de avere nu mai erau publice, inspectorii nu mai aveau voie să ceară informaţii despre firmele demnitarilor, candidaţii la funcţii publice nu mai erau obligaţi să depună declaraţii de avere şi interese. Iniţiatorul proiectului, Tudor Ciuhodaru, şi-a retras proiectul pentru a evita „mutilarea” legii ANI. La sfârşitul anului trecut, Mate propunea ca ANI să folosească doar 5% din bugetul alocat agenţiei.
Parlamentarii care ar scăpa de acuzaţii
Ioan Cindrea (PSD)
Karoly Kerekes (UDMR)
Andras Levente Mate (UDMR)
Oana Niculescu-Mizil (PSD)
Sonia-Maria Drăghici (PSD)
Mihai Radan (minorităţi)
Stelică Iacob Strugaru (PDL)
Sorin Constantin Lazăr (PSD)
Csilla-Mária Petö (UDMR)
Árpád Pál (UDMR)
Ghervazen Longher (minorităţi)
Marian Neacşu (PSD)
Florin-Costin Pâslaru (PSD)
Vasile Ghiorghe Gliga (PSD)
Anghel Stanciu (PSD)