Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc participă, astăzi, la conferinţa „România în Uniunea Europeană-5 ani de aderare”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Afacerilor Europene. La eveniment, sunt prezenţi şi comisarul european Dacian Cioloş şi miniştrii Leonard Orban şi Cristian Diaconescu.
„Aş vrea să mă întorc puţin la perioada de început a poveştii europene a României. Tratatul de aderare s-a semnat în 2005, îmi amintesc ce emoţionaţi eram eu şi premierul, la Luxemburg. Au urmat doi ani de lupte cu steguleţele, este foarte important cum luptam atunci şi cum luptăm atunci. Perioada 2005-2006 era perioada în fiecare minstru raporta dacă a schimbat culoarea steguleţelor. Îmi aduc aminte de problemele legate de steguleţele pe mediu şi transporturi. Astăzi, suntem la situaţia în care proiectăm cu celelalte 27 de state, proiectăm viitorul UE. Trebuie să recunoaştem că nu este un viitor pe care îl vedem întotdeauna la fel, acest lucru s-a observat cu ocazia modificării Tratatului Uniunii, pentru a introduce exigenţele bugetare în interiorul tratatului, nu avem întotdeauna aceeaşi viziune, dar încercăm să armonizăm viziunile şi fiecare încearcă să-şi găsească interesul naţional într-un comprimis. Aceasta este cheia funcţionării UE: compromisul. Sunt lucruri cu care UE nu face compromisuri: România a plătit extrem de scump, înre 2007-12, inconsecvenţele politicienilor. Înfiinţarea ANI, desfiinţarea ANI. Înfiinţarea DNA-ului, încercarea de defiinţarea DNA-ului”, a explicat Traian Băsescu.
„Soluţia în viitor este consecvenţa în atingerea obiectivelor noastre”, a punctat preşedintele. „Orice inconsecvenţă ne trimite înapoi, în timp, din punct de vedere al credibilităţii.
Am remarcat abuzul Olandei împotriva României şi Bulgariei. Aceste lucruri ne fac suspicioşi şi din partea altor state. România avea dreptul să fie în spaţiul Schengen, prin consecvenţa ei”.
„Prin criză, am fost obligaţi la un progres. Foarte mulţi politicieni, la nivel european, îşi puneau întrebarea pe care şi-o pun şi oamenii simpli sau economiştii: Cum a fost posibil ca, în 1992, la Maastricht, să stabilim o uniune monetară fără să punem sub ea suportul care să facă moneda euro viabilă? Răspunsul meu e simplu: atât s-a putut face atunci, din punct de vedere politic”, a mai spus preşedintele.
„Discutăm de un interes european. S-a văzut că orice dezechilibru la nivelul unui stat mebru generează probleme pentru toate celelalte. Acum, că avem exerciţiul crizei, ştim că suntem prea puternic legaţi unul de altul, pentru a nu privi viitorul împreună.UE nu poate să se afle la conducerea procesului de globalizare, fără o integrare puternică. Acum, UE culege roadele unei integrări parţiale, convergenţa în interiorul UE este prea redusă, pentru ca UE să poată da direcţia economiei globale, fie şi în criză”, a punctat Băsescu.
„Eu nu mă feresc să spun că ar trebui să existe Statele Unite ale Europei. Să ne punem suveranitatea la un loc pt a realiza o UE suverană, capabilă în ansamblul ei, să stea cu marii actori globali. Va trebui să încheiem un tratat fiscal UE-SUA.
Trebuie să recunoaştem că, după această criză, capitalismul nu poate rămâne la fel. Vom avea un capitalism care trebuie să vizeze realizarea de echilibre în modul în care se distribuie bogăţia. UE are 23 milioane de şomeri astăzi. Nu putem să spunem că avem dreptul că ” e capitalism, nu-mi pasă, scapă cine poate”. Această formulă nu poate funcţiona, cum nu poate funcţiona nici Europa socială, pe datorie”.
„Premierul Boc îmi va fi în continuare un partener în a face ceea ce trebuie făcut. Noi am realizat că esenţa modernizătii a fost menţinerea instituţiilor din ’89, pe care am aşezat legislaţia europeană. Am pus peste instituţiile statului comunist o legislaţie europeană şi care a început sp lucreze la un moment dat, dând roade. Noi am înţeles că trebuie o reformă profundă a statului, fără ea, statul român nu poate fi performant.
Este evident că nu mai puteam funcţiona cu o piaţă a muncii încorsetată de vechul Cod al Muncii. A trebuit o nouă lege a educaţiei. Am vrut să subliniez că nu este sufiecient să fim în familia europeană, pt a fi în fam europeană pe care o vedem cât mai integrată, noi înşine trebuie să fim mai performanţi: o economie performantă, instituţii perfromante şi ca policitienii să fie performanţi. Măcar să înţeleagă ce e de făcut ca politicieni. Mai avem nevoie de o nouă lege a sănătăţii, o nouă Constituţie şi reforma administrativă. Numai aşa vom putea fi parte a acestei Europe”, a explicat preşedintele.
Premierul Emil Boc a explicat că România a asigurat libera circulaţie a persoanelor odată cu aderarea la UE, dar a acumulat şi neîmpliniri majore, precum neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii şi o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene, conform Mediafax.
Eşecul în eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) impus de Comisia Europeană şi un deficit mare de competitivitate al României faţă de alte state membre ale UE sunt alte neîmpliniri menţionate de şeful Guvernului pentru perioada de după integrarea europeană a României, la o conferinţă cu tema „România în UE. Cinci ani de la aderare”.
Premierul a arătat că România este dependentă în continuare de Uniunea Europeană, 65,8% din export fiind derulat cu state comunitare.
În discursul susţinut la conferinţă, şeful Executivului a remarcat că pentru integrarea României în UE şi NATO a existat coerenţă din partea forţelor politice şi „în consecinţă, şi împliniri”, proces ale cărui principale avantaje au fost libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi persoanelor, precum şi un volum important de investiţii străine directe, respectiv 44 miliarde euro în intervalul 2003-2010, incluzând şi perioada postaderare.
