Compania de Autostrăzi nu a mai cumpărat parazăpezi pentru drumuri de mai bine de doi ani, deşi are un buget consistent pentru deszăpezire. În acelaşi timp, deşi există o hotărâre de guvern, nu s-au mai plantat nici perdele forestiere. În aceste condiţii, blocarea drumurilor poate fi considerată fatalitate?
Specialişti în întreţinerea drumurilor atrag atenţia că reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nesocotesc luarea unor măsuri de protecţie a şoselelor pe timp de iarnă. Condiţiile meteo actuale nu sunt o explicaţie pentru ceea ce se întâmplă pe şosele, spune un fost director a CNADNR, sub protecţia anonimatului.
„Dacă vremea ar fi o explicaţie, atunci ar însemna că în Norvegia circulaţia s-ar închide în întreaga ţară în noiembrie şi s-ar deschide în aprilie”, spune el. Momente precum cele din zilele trecute când circulaţia a fost blocată sau a fost oprită pe rute naţionale de maximă importantă sunt unice în istoria drumurilor din România. „Este anormal să nu poţi deszăpezi Centura Capitalei sau DN1 cel mai important drum din ţară, deoarece bazele de intervenţie sunt foarte aproape. Aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată în România”, spune el. Fostul director identifică şi câteva cauze. Dacă e clar că nimeni nu poate opri viscolul, poate fi combătut, în schimb, efectul acestuia asupra drumurilor.
Lipsa parazăpezilor
Pe toată lungimea drumurilor naţionale, de 15.000 de kilometri, există doar vreo 90 de kilometri de parazăpezi. „Şi acestea au fost parţial furate sau casate”, afirmă specialistul. Compania le-a înlocuit până la un moment dat pe cele furate de hoţi pentru a fi date la fier vechi după care nu le-a mai cumpărat. Ultima licitaţie mai importantă de achiziţionare a acestora a avut loc la finele lui 2010 când au fost cumpărate panouri parazăpezi pentru aproximativ 8 kilometri de drum naţional la regionala Constanţa. Montarea nu e sarcina firmelor de întreţinere, ci a CNADNR, iar amplasarea lor nu se poate face decât în noiembrie, pe terenuri scoase temporar din circuitul agricol. Utilitatea acestora s-ar vedea în special în judeţele din câmpie, unde viscolul este frecvent iarna, afirmă el.
Perdelele forestiere inexistente
Mai bune decât parazăpezile ar fi însă perdelele forestiere de protecţie, afirmă fostul director. Acestea au o lăţime de 6-12 metri şi sunt amplasate la 10-20 de metri de şosele, protejându-le. În timp ce în România porţiunile de şosea din câmpie a căror vecinătate este împădurită sunt rare, în majoritatea ţărilor UE prezenţa lor e regula. În 2004, Guvernul a aprobat o hotărâre care prevedea înfiinţarea unor perdele de protecţie a căilor ferate şi drumurilor în 35 de judeţe, proiect a cărui valoare era de 8,1 milioane euro.
Decizia prevedea înfiinţarea unor perdele pe o lungime de 1.082 de kilometri, cu o suprafaţă de 3.458 de hectare, din care, 870 de kilometri de drumuri naţionale cu o suprafaţă de plantaţii de 2.738 de hectare şi 212 kilometri de căi ferate cu o suprafaţă de 720 de hectare. Şapte ani mai târziu şoselele sunt la fel de goale pe marginea lor, căci hotărârea guvernului nu a fost aplicată niciodată.
Şoferii află de la televizor, nu de la CNADNR
Spre deosebire de România, unde şoferii fac rost de informaţiile necesare unei călătorii din surse diverse disparate, în alte ţări companiile sau autorităţile gestionare ale infrastructurii rutiere difuzează pe site-urile lor de internet imagini în timp real cu şoselele. Site-urile de internet ale autorităţilor din Finlanda sau Marea Britanie au amplasat sute de camere video şi oferă informaţii în timp real despre porţiunile blocate sau în lucru de pe şosele, cauza blocajelor, drumurile cu circulaţie îngreunată, ora probabilă a redresării situaţiei.
Şoferii au la dispoziţie canale radio dedicate unde sunt informaţi asupra evenimentelor de trafic în zona în care se găsesc. Înfiinţarea unui sistem similar în România este cerut cu insistenţă de ani buni de către UNTRR – o uniune naţională a transportatorilor profesionişti şi în pofida promisiunilor venite din toate direcţiile, sistemul întârzie să apară. Existenţa acestui sistem ar împiedica şoferii să intre pe un drum naţional blocat, sporind astfel numărul celor care ajung să aibă nevoie de ajutor.
Firma care blochează deszăpezirea a 6.000 de km
O firmă cu pierderi, fără angajaţi şi cu o cifră de afaceri de 20.000 de euro a obţinut din partea Consiliului Naţional de Solu-ţionare a Contestaţiilor o decizie de suspendare a licitaţiilor de deszăpezire la trei regionale de drumuri, pe o lungime de 6.000 de kilometri din totalul de 15.000 kilometri de drumuri. Firma Rusu Stil SRL a avut în 2010, ultimul an pentru care rezultatele financiare sunt disponibile, o cifră de afaceri de 81.311 lei şi o pierdere de 6.408 lei. Anul trecut, Teodor Rus, administratorul acestei firme, a decedat într-un accident de muncă.
Firma a acuzat, printre altele, că CNADNR acceptă la licitaţii doar firme care au o cifră de afaceri stabilită artificial la un nivel foarte ridicat, mult mai mare decât lucrările ce le comandă compania de stat, fapt pentru care ea este dezavantajată. CNSC a admis cererea firmei Rusu Stil SRL de suspendare a procedurii de atribuire pe trei dintre cele patru regionale de drumuri.
Deszăpezire întârziată de lipsa rovinietei
Primarul Sorin Oprescu a cerut firmei Romprest să trimită utilaje de deszăpezire la Otopeni pentru a debloca drumul spre aeroport, însă şoferii acestora au fost nevoiţi să se întoarcă din drum pentru că nu aveau roviniete, ulterior revenind. Autorităţile susţin că nu au fost cumpărate roviniete pentru că, în mod normal, aceste utilaje nu ies din oraş. Romprest a fost solicitat să intervină la Otopeni pentru că echipajele sale erau cel mai aproape de locul indicat, firma ocupându-se de deszăpezirea sectorului 1. Oficialii Primăriei Generale precizează că nu poliţiştii i-au întors din drum pe şoferii utilajelor, infirmând astfel zvonurile apărute iniţial. (C.B.)
Deszăpezirea, mai scumpă ca în Finlanda
Argumentul că România e o ţară săracă ce nu îşi permite adoptarea unor măsuri eficiente nu stă în picioare. România liberă a arătat recent că deszăpezirea unui kilometru de şosea costă în ţara noastră aproape cât curăţarea unui kilometru de autostradă în Germania şi de trei -patru ori mai mult decât aceeaşi operaţiune în Finlanda. România cheltuieşte într-un an pentru deszăpezire la fel ca şi Finlanda, însă lungimea drumurilor naţionale din această ţară este de trei-patru ori mai mare decât la noi.
Ce spune CNADNR
Compania de Autostrăzi susţine că anul trecut s-au montat totuşi 160.000 metri liniari de parazăpezi, în creştere faţă de 2010 cînd lungimea acestora a fost doar de 130.000 metri liniari. Ecaterina Munteanu, director privind siguranţa circulaţiei în cadrul CNADNR spune că nu poate preciza exact care sunt aceste drumuri.. Sulurile de zăpadă ating şi patru metri înălţime iar parazăpezile nu fac faţă, a adaugat Ecaterina Munteanu. Cât priveşte perdelele forestiere de protecţie, reprezentanţii companiei spun că împreună cu Ministerul Mediului, se află în faza de identificare a proprietăţilor pe care acestea vor fi plantate.
