Culisele amenzii-record aplicate de Consiliul Concurenţei petroliştilor români sunt demne de un film de acţiune: investigatori racolaţi de cei anchetaţi, tehnică de investigaţie de ultimă generaţie, trădări şi greşeli aproape incredibile făcute de corporaţiile acuzate de constituirea unui cartel.
Consiliul Concurenţei (CC) a sancţionat cu o amendă usturătoare cinci companii petroliere (OMV Petrom, Rompetrol Downstream, Lukoil, Mol şi Eni) despre care, în urma unei investigaţii de lungă durată, a găsit dovezi că s-au înţeles în perioada 2007-2008 să retragă de pe piaţă sortimentul de benzină ECO Premium, care le genera sub 20% din vânzări şi reprezenta mai puţin de 5% din cifrele de afaceri. Consiliul Concurenţei consideră că decizia de a renunţa la tipul de carburant ieftin de pe piaţă s-a făcut doar din raţiuni de profit. În urma acestei decizii comune a petroliştilor, şoferii români mai pot să opteze la pompă doar între carburanţi mai scumpi, care aduc profituri mai mari companiilor.
Ce este un „dawn raid”
Inspectorii Consiliului Concurenţei au anchetat cazul „cartelului petroliştilor” în stilul procurorilor, efectuând începând cu 2009 percheziţii la sediile companiilor, deşi termenul prietenesc este de „inspecţii inopinate”. „Cunoscute sub numele englezesc de „dawn raid”, fiecare dintre aceste vizite surpriză este pregătită cu mai multe zile înainte, în prealabil fiind identificate exact corpurile de clădire unde lucrează fiecare persoană vizată de anchetă, ora la care clădirea îşi deschide porţile şi alte obiceiuri corporatiste specifice. Apoi, într-o dimineaţă oarecare, în clipa zero a zilei de lucru, atunci când angajaţii de la firma de securitate deblochează uşile de acces în clădire, echipa de inspectori pătrunde înăuntru, declanşând raidul în mai multe locaţii ale aceleiaşi companii de petrol concomitent, pentru ca staff-ul dintr-un sediu să nu apuce să-şi anunţe colegii din altă locaţie vizată şi în felul acesta cei vizaţi să aibă timp să distrugă eventualele probe. Beneficiind de „tehnică criminalistică” şi tehnologii IT avansate, inspectorii copiază tot conţinutul hardurilor din încăperile vizate şi realizează copii ale tuturor documentelor de hârtie. Urmează săptămâni şi chiar luni de verificare atentă a fiecărui act, e-mail şi fişier, în căutarea urmelor care să indice că într-adevăr a fost vorba de o înţelegere de tip cartel.
Cartelul s-a dat singur de gol
Cazul n-ar fi fost posibil dacă petroliştii înşişi n-ar fi comis nişte greşeli copilăreşti, care au uşurat enorm munca investigatorilor, susţin reprezentanţii CC. Vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, Valentin Mircea, a declarat pentru RL că extrem de importante pentru stabilirea vinovăţiei au fost vizitele inopinate efectuate la sediile companiilor de carburanţi şi la asociaţia petroliştilor: „Am colectat foarte multă corespondenţă între părţi, în principal «minute». Asociaţia Petroliştilor fiind o asociaţie profesională, se redactau minute după întâlnirile celor din asociaţie, corespondenţa ulterioară între ei, după întâlnirile pe care le ţineau. E vorba de e-mail-uri în special. Noi ridicăm hardurile computerelor şi ne uităm în tot ce există în ele, documente şi e-mail-uri. Şi toate acestea au arătat un peisaj destul de clar, aproape neaşteptat, deoarece există o prezumţie că orice înţelegere de tip cartel este cât se poate de secretă, cu alte cuvinte că operatorii economici, învăţaţi cumva de sancţiuni primite de firme în alte ţări-Comisia Europeană dă sancţiuni foarte severe în această materie-nu lasă foarte multe semnale ale activităţii lor. Aici au fost multe semnale, ceea ce este bine în sensul în care Consiliul a reuşit să identifice probe incriminatoare, deşi noi nu căutăm să găsim vinovaţi”.
„Micul trădător”
Sursele noastre ne-au precizat că unul dintre jucătorii mai mici de pe piaţa carburanţilor, deşi a bătut palma cu ceilalţi petrolişti să renunţe la carburantul „low cost”, până la termenul limită stabilit de comun acord de toate companiile din cartel, în realitate i-a fentat pe ceilalţi patru jucători. Astfel, în timp ce celelalte companii începuseră să scoată treptat de la pompe „benzina ieftină”, compania cu pricina a crescut numărul de pompe la care era disponibil produsul „low cost” şi cantităţile scoase la vânzare. Precizăm că totuşi, după termenul limită autoimpus de firmele mari pentru înlocuirea „benzinei ieftine”, inclusiv „micul trădător” s-a conformat deciziei grupului.
Preşedintele Consiliului a sărit în ograda anchetaţilor
Surse apropiate investigaţiei derulate de Consiliul Concurenţei ne-au declarat că presiunea pe angajaţii Consiliului este foarte mare: „La scurt timp după ce Consiliul Concurenţei a demarat una din primele anchete la compania Petrom, însuşi preşedintele consiliului de la acea vreme, Mihai Berinde, şi-a dat demisia şi ulterior s-a angajat director în Petrom, adică a sărit din barca anchetatorilor în barca celor pe care-i ancheta”. Petrom l-a numit pe Mihai Berinde în 21 ianuarie 2008 director de afaceri corporative şi conformitate, deşi era un personaj care venea după un mandat controversat în fruntea Consiliului Concurenţei. Precizăm că în mandatul lui Berinde la Consiliul Concurenţei, motivând insuficienţa probelor, s-a dat decizia „nevinovat” pentru Petrom, după ce, la începutul anilor 2000, compania fusese acuzată de micii benzinari că a profitat de poziţia sa pe piaţa carburanţilor, adoptând practici anticoncurenţiale, impunându-le să cumpere carburanţi doar din depozitele proprii, la preţ mai mare, şi nu de la poarta rafinăriei, mai ieftin, aşa cum procedase în trecut. Sub şefia lui Berinde s-au desfăşurat mai multe anchete referitoare la Petrom, inclusiv contractul anticoncurenţial prin care Petromservice şi-a prelungit cu 5 ani contractul de prestări servicii pentru OMV-Petrom, compania controlată de Liviu Luca obţinând comenzi de aproape un miliard de euro de la Petrom şi inclusiv bani pentru restructurare şi salarii compensatorii la concedierile din Petromservice.
Cuantumul amenzii era cunoscut încă din decembrie 2011
Conform surselor noastre, deşi amenda de 205 milioane de euro a fost comunicată public pe 10 ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei cunoştea cuantumul amenzilor încă din decembrie anul trecut. Mai mult, din informaţiile furnizate de către surse din interiorul CC, se pare că avocaţii şi conducerea OMV Petrom, „iniţiatorul cartelului” (în opinia Consiliului Concurenţei), ar fi întrebat de ce diminuare de amendă beneficiază dacă îşi recunosc vina. De altfel, armata de avocaţi angajaţi de cele 5 companii de la case de avocatură cunoscute a luptat pe două fronturi. Iniţial au încercat să demonteze acuzaţiile aduse ca fiind neîntemeiate, după care, văzând că „faptele există”, au făcut tot posibilul să obţină o reducere cât mai mare a amenzilor. De pildă, OMV-Petrom a beneficiat de o diminuare cuprinsă între 5 şi 10 milioane de euro pentru că deţine un departament intern de etică şi de bune practici concurenţiale, cu proceduri clar stabilite. De pildă, directiva corporativă „Etica în Afaceri” a Petrom stabileşte reguli pentru întreg personalul Grupului Petrom cu privire, printre altele, la „conflictele de interese existente sau potenţiale”. Însuşi responsabilul de etică al Petrom şi fost preşedinte al Consiliului Concurenţei, e într-o poziţie delicată la capitolul etică. Pe de o parte pentru că deciziile date de Consiliu în mandatul său au trenat sau au fost favorabile Petrom, iar acum e angajatul Petrom pe o leafă consistentă, iar pe de alta pentru că, în calitate de fost preşedinte, planează asupra sa bănuiala că ar mai putea păstra legături cu angajaţi mai vechi ai Consiliului Concurenţei. Mihai Berinde nu a răspuns apelurilor şi sms-urilor noastre, pentru a-şi exprima poziţia. În schimb, reprezentanţii Petrom ne-au trimis următorul punct de vedere: „Nu există nici o legătură între faptul că domnul Berinde a fost angajat al Consiliului Concurenţei şi faptul că în prezent este angajat al Petrom. Angajarea la Petrom a avut loc în urma unei evaluări profesionale, iar considerentele de angajare au fost legate de experienţa şi cunoştinţele tehnice ale domnului Berinde. Angajarea domnului Berinde la Petrom a survenit la circa un an după ce acesta a demisionat din funcţia deţinută în cadrul Consiliului Concurenţei. În perioada 2007-2008, domnul Berinde a activat în mediul privat, fără a avea vreo legătură cu piaţa carburanţilor.”
Inspector racolat de avocaţi
Unul dintre membrii echipei de inspectori care investiga cazul „înţelegerii de tip cartel” a companiilor petroliere a demisionat din Consiliul Concurenţei şi, cu tot bagajul de informaţii pe care-l deţinea în acest dosar, s-a angajat la Casa de Avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, care, ulterior, a fost angajată de compania Rompetrol în litigiul cu Consiliul Concurenţei. Această demisie a funcţionarului public avut loc în timpul desfăşurării anchetei statului român la corporaţiile petroliere, iar angajarea lui la celebra casă de avocatură dă dreptul la suspiciunea că avocaţii NNDKP au putut avea cu cel puţin 30 de zile înainte de finalizarea anchetei, acces la informaţii din interiorul Consiliului Concurenţei.
La solicitarea nostră, firma de avocatură NNDKP ne-a trimis următorul punct de vedere: „NNDKP nu l-a implicat pe Marius Ştefana, fost inspector al Consiliului Concurenţei (CC), în echipa care a asistat Rompetrol în investigaţia finalizată recent. Marius Ştefana a devenit colaborator al NNDKP în iulie 2010, moment la care NNDKP nu asista nici o companie în această investigaţie. Am fost solicitaţi să reprezentăm Rompetrol în acest proiect abia în noiembrie 2011 – data la care am luat toate masurile deontologice şi organizatorice pentru a nu-l implica pe colegul nostru în proiect”. Casa de avocatură Nestor a recunoscut că nu este singura care a recurs la astfel de metode: „Multe case de avocatură locale şi internaţionale şi firme de consultanţă colaborează cu foşti angajaţi ai autorităţilor de concurenţă şi iau astfel de măsuri (de exemplu, foşti specialisti ai DG Comp – Directoratul de Concurenţă al Comisiei Europene – au migrat către firme de avocatură/consultanţă reputate, unde astfel de proceduri sunt uzuale). În egală masură este valabilă şi reciproca – foşti avocaţi care aleg să îşi desfăşoare activitatea în cadrul autorităţilor de concurenţă”.
Jocul suspect al fostului şef al echipei de investigaţii
O altă ciudăţenie din cazul „cartelului petroliştilor” este că fostul raportor (şeful echipei de investigatori) a trenat finalizarea dosarului vreme îndelungată. Conducerea Consiliului Con-curenţei a sesizat că investigaţia e blocată fără nici o explicaţie plauzibilă, moment în care l-a schimbat pe fostul şef cu Dumitru Brezoi, un tânăr de 32 de ani. El este funcţionarul statului român care a avut curajul să finalizeze cazul şi să dea verdictul „vinovaţi” pentru influentul grup de multinaţionale din domeniul petrolului. Salariul net al lui Dumitru Brezoi este de doar 840 euro/lună. Rodul muncii din ultimul an a inspectorului Dumitru Brezoi a dus în final la amendarea de către Consiliul Concurenţei a petroliştilor cu 205 milioane de euro. Din câte am reuşit să aflăm, funcţio-narul nu a primit încă nici o primă pentru acest succes.
Istoria conflictului
2007-2008 -benzinarii s-au înţeles să retragă de pe piaţă un sortiment de benzină.
2009 – începe investigaţia Consiliului Concurenţei.
2012 – Consiliul Concurenţei acordă sancţiunea record de 205 milioane de euro.
