Deşi pe autoturismul pe care îl conduce, un Oltcit transformat să funcţioneze cu energia furnizată de acumulatori, scrie „Uite că se poate!”, inginerul Nicolae Daniel Marinescu recunoaşte că maşinile electrice au încă unele dezavantaje. Trebuie menţionat că Nicolae Marinescu, din Piteşti, este şi primul român care a reuşit, în calitate de persoană fizică să omologheze o maşină electrică.
Maşini electrice second-hand
Piteşteanul a păstrat din vechea maşină Oltcit caroseria, sistemul de frânare, instalaţia electrică şi transmisia. După transformare maşina a fost rebotezată Eltcit iar în locul vechiului motor cu ardere internă a fost instalat un motor electric de motostivuitor, recondiţionat şi procurat de la un depozit de reciclare.
„Nu vedem încă foarte multe astfel de maşini pentru că mai sunt unele probleme care îşi aşteaptă rezolvarea. O maşină electrică dacă o cumperi de nouă este foarte scumpă, nu există staţii speciale de încărcare şi autonomia de deplasare este încă mică”, spune Nicolae Marinescu, primul român care a omologat o maşină electrică.
Anul trecut în România au fost înmatriculate doar cinci autovehicule electrice (din care trei Mitsubishi, un Citroen şi un Piaggio).
Potrivit datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, numărul total al autovehiculelor înmatriculate din România a ajuns la zece (din care patru Mitsubishi şi restul câte o bucată din mărcile Citroen, Piaggio, Opel, Oltcit, Jeamean şi Peugeot).
O singură autoutilitară electrică
„În afara celor zece autoturisme electrice mai sunt înmatriculate o autoutilitară, trei motocicluri şi două motocvadricicluri”, a precizat Mirela Drîmboveanu de la DRPCIV.
Din totalul celor zece maşini electrice înmatriculate în România, nu toate au fost noi. În afara Oltcitului deţinut de piteşteanul Nicolae Marinescu, Opel-ul şi Citroen-ul au fost maşini second-hand, (însă maşini de fabrică, nu manufacturate) aduse de proprietarii lor din alte ţări ale Uniunii Europene.
Încercările de a comercializa maşini electrice în România datează din anul 2003 când s-a încercat (fără succes) introducerea pe piaţă a modelului indian Reva.
Maşini în teste la universităţi şi institute de cercetare
Anul trecut însă oferta a fost una mai diversificată: Mitsubishi i-Miev (30.000 de euro fătă TVA), Citroen C – Zero (36.700 euro cu TVA), Microcar Electric (22.000 euro), Renault Fluence ZE şi Kangoo Express ZE (26.000 euro, respectiv 25.000 euro) şi chiar modelul american Tesla Roadster (109.000 euro, fără TVA).
Renault România a elaborat, împreună cu companiile de furnizare a energiei, un proiect privind realizarea infrastructurii necesare vehiculelor electrice, acesta urmând să fie propus primăriilor din oraşele cu peste 100.000 de locuitori.
Posesorii de maşini electrice din România, dar şi pasionaţii din acest domeniu au câteva forumuri şi site-uri dedicate pe internet, iar periodic participa la târguri expoziţionale sau întruniri.
„În afara autovehiculelor înmatriculate mai există şi alte exemplare construite, unele funcţionale, altele pentru teste la diverse institute de cercetare. Am cunoscut o persoană din Galaţi, Marin Dobre care a transformat un Trabant astfel încât să circule alimentat din curentul furnizat de acumulatori. Mai este de asemenea cineva care are o maşină Mazda electrică. Universităţile din ţară şi institutele e cercetare dezvoltare au construit de asemenea mai multe modele acţionate electric.
La Facultatea de Transporturi din Bucureşti, din cadrul Universităţii Politehnica există construit un Matiz electric. Asociaţia pentru Promovarea Vehiculelor Electrice din România (AVER) a participat la diverse expoziţii şi prezentări cu modele electrice de Dacia Lăstun, Soleza şi un scuter”, a mai menţionat Nicolae Marinescu.
Conceptul hibrid
Trabantul electric din Galaţi a fost transformat în maşină electrică prin montarea unui kit de conversie cumpărat de pe internet şi care a costat 2.400 de euro.
Institutul Naţional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu-Vâlcea a dezvoltat un concept hibrid autovehicul electric – pile de combustibil cu hidrogen aflat în funcţiune experimentală în cadrul acestui institut din 2008. Directorul acestui institut, Ioan Ştefănescu subliniază însă că în domeniul maşinilor electrice cercetările avansează de la o zi la alta şi va mai dura până când vom vedea mai multe exemplare pe piaţă.
Cercetătorii de la institulul nostru sunt implicaţi, de mai mulţi ani, în domeniul noilor sisteme de propulsie pentru autovehiculele viitorului, în special prin implementarea pilelor de combustibil cu combustibil hidrogen în cadrul autovehiculelor electrice. Cred însă că vor mai trece încă zece ani până când vom vedea circulând pe şosele un număr mare (care să poată fi comparat cu cel al maşinilor clasice) de automobile elctrice.
Acumulatori costă cât jumătate din maşină
Preţurile pentru aceste maşini sunt mari, acumulatorii au o durată de viaţă care încă nu justifică costurile (preţul acumulatorilor este aproape jumătate din cel al automobilului). Durata de viaţâ a acumulatorilor depinde de numărul de cicluri de încărcare-descărcare. Sunt însă cercetări avansate şi teste în domeniu, de exemplu în Germania, pentru dezvoltarea unor acumulatori fiabili”, a declarat Ioan Ştefănescu.
La ultimele modele de automobile electrice autonomia se situează între 100 kilometri şi maximum 200 kilometri, însă acumulatorii au un preţ mediu de 10.000 de euro. De multe ori, producătorii (de exemplu, Renault) recomandă închirierea acumulatorilor prin plata unei taxe lunare, însă există şi posibilitatea achiziţionării acestora şi a încărcării de la priză de înaltă tensiune.
Luând în considerare preţurilor ridicate de vânzare, autovehiculele electrice devin rentabile dacă se parcurge un număr minim de kilometri anual, în cazul Renault – 12.000 km/an.
Ca avantaje, propietarii de automobile electrice beneficiază de scutiri la impozitul local şi la plata taxei de poluare.
