Radioul, ulterior televiziunea au surprins Biserica mai mult sau mai puțin pregătită să transmită același mesaj dumnezeiesc unei lumi îmbătate de mitul progresului tehnic și mai puțin tentată să îl asculte. Marea revoluție a Internetului și proliferarea fără precedent a mijloacelor de comunicare în spațiul online au reprezentat o nouă provocare, Biserica trebuind să-și adapteze constant strategiile de comunicare la relieful actual al acesteia, a explicat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Român.
În ediția din 24 martie a RL Weekend Plus am publicat prima parte a interviului cu domnul Bănescu, în care am abordat câteva dintre subiectele sensibile în legătură cu Biserica Ortodoxă Română, precum relația acesteia cu politica, ora de religie, „Marșul pentru viață“ și modificarea Constituției.
Săptămâna aceasta continuăm dialogul și discutăm despre mijloacele moderne prin care Biserica își transmite mesajele evanghelice, despre acțiunile filantropice ale Bisericii, dar și despre Catedrala Mântuirii Neamului.
George Grigoriu: Odinioară, mesajul evanghelic era împărtășit oamenilor prin viu grai de către Sfinții Apostoli, astăzi Biserica s-a adaptat vremurilor și beneficiază de un adevărat sistem de comunicare. Aș vrea să vorbim despre această evoluție a comunicării, despre „apostolii secolului 21“.
Vasile Bănescu: Țin să subliniez în primul rând că acest mesaj evanghelic a rămas și va rămâne în mod intact unul riguros actual, întrucât Cel care l-a lansat în lumea noastră este Hristos, Dumnezeu Însuși care a descins în Istorie prin Întrupare. Inițial acest mesaj a fost transmis în cadrele vaste ale Imperiului Roman prin viu grai de către Apostoli și ucenicii acestora, care au devenit primii reprezentanți ai ierarhiei Bisericii. Ca organism viu, cu simțul acut al realității în care creștea, călită în lupta cu persecuțiile intermitente, dar crâncene din primele aproape patru sute de ani, Biserica a propovăduit constant mesajul iubirii față de celălalt, al iertării depline, al dreptății sociale, al păcii, al purității sufletești, al smereniei, al cultivării discernământului și al generozității cu multe chipuri. Un mesaj care îi unește pe oameni în jurul Celui care este „Calea, Adevărul și Viața“. Acest mesaj de o paradoxală complexitate și frumoasă simplitate a fost transmis pe parcursul epocilor trecute în limbajul vremii și prin mijloacele de comunicare ale acesteia.
Intrarea Bisericii în „galaxia Gutenberg“ a fost și rămâne de o importanță covârșitoare până astăzi. Biblia a devenit „Cartea cărților“, cartea cea mai citită și mai citată din lume. Radioul, ulterior televiziunea au surprins Biserica mai mult sau mai puțin pregătită să transmită același mesaj dumnezeiesc unei lumi îmbătate de mitul progresului tehnic și mai puțin tentată să îl asculte. Marea revoluție a Internetului și proliferarea fără precedent a mijloacelor de comunicare în spațiul online au reprezentat o nouă provocare, Biserica trebuind să-și adapteze constant strategiile de comunicare la relieful actual al acesteia.
Din această perspectivă Biserica Ortodoxă Română a reușit, mai mult și mai rapid decât alte Biserici ortodoxe, începând cu anul 2007, datorită inițiativelor inspirate ale Părintelui Patriarh Daniel, să își creeze propriul său Centru de Presă „Basilica“, ale cărui componente active sunt Biroul de Presă, Radio „Trinitas“, Ziarul Lumina, Televiziunea „Trinitas“ și Agenția de Știri „Basilica“.
Apostolatul ortodox în România secolului XXI se realizează așadar adecvat timpului prezent, dar mijloacele de comunicare nu pot suplini desigur comunicarea însăși, conținutul și calitatea acesteia. Este important ca Biserica să comunice instituțional atât în interior, cât și în exterior, iar mesajul ei, deși același în esența sa evanghelică imuabilă, să fie unul transmis în limbajul epocii actuale și adecvat culturii, problematicii și agendei omului contemporan.
Cum definiți termenul de modernitate în cadrul Bisericii?
Modernitatea în cadrul Bisericii se compune și recompune constant din termenii „continuitate“ și „înnoire“ în interiorul Tradiției sale dinamice. Tradiția Bisericii nu se poate prăfui întrucât ea este una mereu vie, conținutul ei fiind acela al mărturisirii aceluiași Adevăr în contexte istorice și sociale mereu diferite. Roadele tradiției creștine autentice (care nu este una folclorică, statică și vetustă) nu sunt niciodată diforme sau inactuale, ci mereu proaspete și puternic inspiraționale pentru că niciun cuvânt rostit de Hristos în epoca Sa nu și-a pierdut valabilitatea, iar contemporaneizarea lui Hristos în viața noastră este chiar esența modului de viață creștin. Tradiția și conservatorismul nu sunt deloc fructele uscate ale unui paseism sclerozat, ci, ambele, dacă sunt autentice, reprezintă de fapt ADN-ul oricărui prezent viguros cultural și spiritual.
Pentru că am vorbit de comunicare, recent am văzut raportul acțiunilor social-filantropice ale Bisericii și am sesizat mai multe direcții de activitate. Aș vrea să le detaliem, având în vedere că Biserica este astăzi un actor social important, iar un astfel de bilanț este binevenit în spațiul public.
În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcţionează în prezent 766 de instituţii şi servicii sociale, dintre care: 150 cantine sociale şi brutării, 52 instituţii medicale şi farmacii, 97 centre de zi pentru copii, 54 centre educaţionale, 16 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 25 centre comunitare, 37 centre de tip familial, 40 grădiniţe sociale şi after–school, 14 locuinţe protejate, 78 centre de informare, consiliere şi resurse, 2 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 16 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane), 9 campusuri de tabără şi alte 126 de instituţii sociale cu specific diferit.
La nivelul eparhiilor Patriarhiei Române se află în derulare 489 de proiecte şi programe sociale, dintre care 326 finanţate din fonduri proprii, 41 cu finanţare publică, 35 cu finanţare externă şi 87 cu finanţare mixtă.
În anul 2015 au beneficiat de asistenţă socială de specialitate 31.498 copii din așezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate, 3.707 persoane cu dizabilităţi (deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA etc.), peste 21.010 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate, 23.934 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale şi aproximativ 8.387 persoane din alte categorii sociale defavorizate.
Anul trecut eparhiile Patriarhiei Române, prin birourile social-filantropice, au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 11.605.048 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 22.912.063 lei.
În ansamblu, pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2015, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproape 123 milioane lei.
Situaţia statistică prezentată şi sumele cheltuite nu includ activitățile social-filantropice şi educaţional-culturale desfăşurate permanent de parohiile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate.
În mod excepțional mi-au atras atenția două campanii medicale: Campania „Sănătate pentru Sate“ și „Campania de donare de Sânge“. Aceste campanii despre care și noi am scris par a fi total atipice în România, deoarece se realizea-ză fără investiții financiare, în schimb înregistrează rezultate spectaculose. Care este secretul?
Caravana Medicală „Sănătate pentru Sate“ se desfășoară în baza unui protocol de cooperare cu Ministerul Sănătății din anul 2015. Programul are ca scop îmbunătățirea accesului la asistență medicală pentru cei din comunitățile rurale defavorizate și realizarea unor activități de prevenție și educație sanitară. În anul 2015 s-a desfășurat faza program-pilot a acestei acțiuni în județele Ilfov și Prahova. Modul de lucru a fost următorul: o echipă pluridisciplinară de medici proveniți din rândurile voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului s-a deplasat timp de 3 luni în fiecare sâmbătă în localități rurale și a acordat consultații medicale în spații puse la dispoziție de medicii de familie sau de autoritățile locale.
Campania naţională „Donează sânge! Salvează o viaţă!“ a Patriarhiei Române are ca scop informarea şi conştientizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele româneşti, creşterea numărului donatorilor de sânge din România şi îmbunătățirea stocurilor sanguine naţionale. Până în prezent, această acțiune umanitară s-a concretizat în recoltarea a peste 8 mii de litri de sânge. Campania naţională „Do-nează sânge! Salvează o viaţă!“, iniţiată de Patriarhia Română în anul 2013, a ajuns anul trecut la a XI-a ediție. Această ediție a fost o acţiune comună a Patriarhiei Române şi a Jandarmeriei Române.
Voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului se implică în fiecare an în campanii de donare de sânge, pe care le organizează în București și în alte localități din țară în colaborare cu Centrele Teritoriale de Transfuzii Sanguine.
Succesul acestor campanii organizate și susținute de Patriarhia Română cred că îl constituie asimilarea unei culturi a generozității izvorâte din cultivarea valorii alterității, a iubirii aproapelui, care este invariabil acea persoană care are nevoie acută de ajutorul nostru concret.
Pentru că aceste campanii se derulează în vecinătatea Catedralei Mântuirii Neamului nu pot să nu vă întreb care este stadiul lucrărilor la Catedrala Națională în acest moment.
Pe şantierul Catedralei Mântuirii Neamului se lucrează într-un ritm foarte intens. În acest moment se execută lucrări cuprinse între cotele 36 şi 50, în zona turlei Pantocrator, şi între cotele 36 – 45 pe toate celelalte zone. Toate cele 11 zone de lucru sunt acoperite. Cei 860 de muncitori sunt împărţiţi în trei schimburi, astfel că se lucrează 24 de ore din 24, în afară de duminici. Se execută toate tipurile de lucrări necesare acestor etape în şantier: montaj structură rigidă, montaj armătură flexibilă, execuţie zidărie interioară şi exterioară din blocuri ceramice pline şi cu goluri, inclusiv lucrări de cofrare şi betonare. Pentru a nu exista sincope în executarea lucrărilor, şantierul este aprovizionat cu materialele necesare desfăşurării activităţii într-un ritm optim.
Cât au costat lucrările până în acest moment și la cât estimați că va ajunge suma finală? Ce înseamnă aceste costuri?
Până în acest moment au fost cheltuite 67,3 milioane de euro, dintre care 12,5 milioane euro reprezintă TVA (toate costurile de la început până în prezent: proiectare, consultanță și management, achiziții materiale, execuție lucrări, chirii macarale, achiziții macarale, achiziție clopote – 6 la număr). Suma totală, realist estimată, va fi de aproximativ 80 de milioane de euro (fără TVA).
Când estimați că va avea loc prima slujbă? Există vreo șansă ca aceste lucrări să se încheie până în anul 2018, când vom serba 100 de ani de la Marea Unire?
În contextul anului centenar 2018, sfințirea viitoarei Catedrale Naționale va fi un eveniment de maximă importanță, nu doar simbolică. Acest eveniment a fost fixat pentru ziua „Sfântului Apostol Andrei“, 30 noiembrie 2018, această mare săr-bătoare fiind și unul din-tre hramu-rile viitoarei catedrale.
