Kelemen Hunor spune că, din punct de vedere diplomatic, statul român nu poate întreprinde „un demers neamical” faţă de statul francez, cerând repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi, în condiţiile în care România a comis o greşeală, când a refuzat donaţia atelierului din Paris al artistului, potrivit Mediafax.
Informaţia este cuprinsă într-un răspuns transmis luna aceasta în urma unei interpelări parlamentare.
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional precizează, într-un răspuns semnat de ministrul Kelemen Hunor, că sprijină orice demersuri de punere în valoare a memoriei lui Constantin Brâncuşi, dar subliniază că măsurile pentru o eventuală reînhumare la Hobiţa a osemintelor sculptorului român, înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, pot fi făcute numai cu acordul moştenitorilor de drept.
„Din punct de vedere diplomatic, statul român nu poate să întreprindă un demers care poate fi neamical faţă de statul francez, în condiţiile în care statul român a comis deja o greşeală, refuzând donaţia atelierului din Paris făcută chiar de către Constantin Brâncuşi în timpul vieţii”, spune ministrul Culturii, Kelemen Hunor.
Ministrul precizează că instituţia pe care o conduce „nu poate decât să încurajeze familia lui Constantin Brâncuşi în această acţiune care poate fi benefică pentru imaginea ţării”. Totodată, Kelemen Hunor adăugă că ar putea sprijini manifestările dedicate celebrului sculptor, organizate la Hobiţa, astfel încât localitatea să devină „un centru cultural important şi vizibil pentru artiştii din întreaga lume şi pentru turişti”.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reaminteşte că, în urma unui memorandum al premierului din iulie 2003, „a iniţiat o serie de demersuri informale de tatonare a unor mari personalităţi culturale franceze” în ceea ce priveşte oportunitatea repatrierii osemintelor lui Constantin Brâncuşi, dar această variantă a fost descurajată în absenţa unei solicitări testamentare scrise.
„Repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale unor mari valori ale culturii româneşti şi universale trebuie să ţină cont de o serie de elemente de ordin istoric şi cultural, vizând atât importanţa pentru patrimoniul cultural universal al acestor personalităţi cât şi raportul pe care acestea le-au avut cu statul român şi cu ţara de adopţie. Opera lui Brâncuşi face parte din patrimoniul cultural universal. majoritatea lucrărilor sale fiind create în străinătate, nu putem vorbi doar despre o identitate culturală românească. După plecarea din ţară, Brâncuşi a dobândit cetăţenie franceză, alăturându-se astfel galeriei personalităţilor vieţii franceze. Este, deci, o dublă apartenenţă culturală, română şi franceză, a operei sale”, explică MAE într-un răspuns transmis la aceeaşi interpelare.
Totodată, MAE notează în răspunsul semnat de ministrul Teodor Baconschi că transformarea satului natal al artistului într-un centru al artei brâncuşiene ar putea contribui, în viitor, la o posibilă decizie pozitivă privind repatrierea osemintelor sculptorului. Baconschi mai spune că, dacă Ministerul Culturii va avea iniţiativa repatrierii rămăşiţelor lui Constantin Brâncuşi şi va identifica „locurile potrivite de odihnă veşnică”, MAE va acorda tot sprijinul, în măsura atribuţiilor sale.
Pe de altă parte, repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi, înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, este cerută de un grup de 31 de deputaţi aparţinând PDL, PSD, PNL şi grupului minorităţilor, care au semnat în acest sens o scrisoare deschisă pentru a o adresa Parlamentului Franţei.
Deputatul PDL Daniel Oajdea a anunţat, în 3 noiembrie, într-o conferinţă de presă, că trimiterea acestei scrisori deschise reprezintă un gest simbolic prin care se speră ca ultima dorinţă a sculptorului, respectiv aceea de a fi înmormântat lângă mama sa, în cimitirul din Hobiţa, să fie respectată. Oajdea a mai spus atunci că reiterează solicitarea ca autorităţile române, respectiv Ministerul Culturii şi Ministerul Afacerlor Externe, să facă tot ce le stă în putinţă pentru a sprijini acest demers.
Şi scriitorul român Laurian Stănchescu a iniţiat anul trecut o campanie de strângere de semnături pentru aducerea osemintelor lui Constantin Brâncuşi, înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, la Hobiţa, localitatea gorjeană în care s-a născut sculptorul. Totodată, Laurian Stănchescu a demarat în acest an şi o altă iniţiativă simbolică pentru aducerea osemintelor lui Brâncuşi în România, respectiv Marşul Cultural „Constantin Brâncuşi”, pe traseul Craiova – Paris, al cărui scop a fost ca Stănchescu să refacă pe jos drumul celebrului sculptor din 1903 – 1904.
Totodată, Laurian Stănchescu şi o femeie română îmbrăcată în port naţional au depus, în 14 noiembrie, la palatul Elysée şi la Parlamentul francez, un text prin care au cerut repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brâncuşi, după cum a informat în 15 noiembrie AFP. Cei doi admiratori ai sculptorului român au ajuns în capitala Franţei după un marş de 2.000 de kilometri, care a început pe 21 mai, în satul natal al lui Brâncuşi, Hobiţa.
Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
