Rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța a ajuns în atenția presei anglo-saxone, după ce reprezentanta Frontului Național, Marine Le Pen, s-a clasat pe poziția a doua, cu 21,5% din voturi, după centristul Emmanuel Macron, care a fost votat de 23.8% dintre alegători. În acest context, principalele publicații au analizat implicațiile votului francezilor. New York Times titrează: „Partidele franceze își unesc puterile împotriva lui Marine Le Pen”. Washington Post precizează că „viitorul Uniunii Europene este miza alegerilor prezidențiale din Franța”. „Rezultatul alegerilor, o victorie pentru Macron și o speranță pentru Franța”, scrie The Guardian, într-un editorial postat în ediția online. La rândul său, agenția Reuters scrie: „Victoria lui Emmanuel Macron ar putea pune punct tsunami-ului populist din Europa”.
Washington Post: Viitorul Uniunii Europene, miza alegerilor prezidențiale din Franța
Alegătorii francezi au votat, duminică, pentru respingerea a două partide care au dominat viața politică a Franței după al Doilea Război Mondial, plasând în al doilea tur al alegerilor prezidențiale un lider care incită la discurs antiimigrație împotriva unui centrist. Astfel, alegerile din 7 mai ar putea determina viitorul Uniunii Europene, cât și relația pe care Franța o va avea cu restul lumii, notează Washington Post, într-o analiză publicată online.
Astfel, electoratul francez se confruntă cu o decizie serioasă – aceea de a alege o candidată care dorește să îndepărteze Franța de tenebrele globalizării și un candidat care dorește să elimine și mai mult barierele dintre Franța și restul lumii.
Emmanuel Macron și Marine Le Pen, doi outsideri care au trecut în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, ar putea decide viitorul Uniunii Europene. La alegerile din 7 mai, cei doi vor pune accent pe teme diferite, potrivit New York Times. Potrivit unei infografii realizate de New York Times, Marine Le Pen a câștigat teren în zonele cu o rată ridicată a șomajului și cu salarii mici, unde a făcut campanie pentru stoparea imigrației și renegocierea relației dintre Franța și Uniunea Europeană.
„Câștigătorul ar putea determina dacă relațiile formate de Occident după al Doilea Război Mondial se consolidează sau dacă se vor destrăma din cauza forței naționalismului”, precizează Washington Post.
Candidata extremei dreapta a promis, în campania electorală, că va scoate Franța din Uniunea Europeană, mișcare despre care mulți lideri de pe continent cred că vor afecta soarta blocului comunitar. Totodată, Marine Le Pen a promis că va consolida relațiile cu președintele rus Vladimir Putin. Pe de altă parte, Emmanuel Macron a pledat pentru o UE consolidată, în care cea mai bogată națiune a Europei își va ajuta vecinii mai săraci.
„Victoria lui Marine Le Pen ar continua setul de revoluții globale care au început, anul trecut, cu decizia Marii Britanii de a ieși din UE și care a continuat cu desemnare lui Donald Tump ca președinte al Statelor Unite. Agenda sa dură antiimigrație și jurământul de a ține Franța pentru Francezi ar putea să o transforme în echivalentul lui Trump, pe continent. O victorie a lui Macron, însă, ar însemna o barieră împotriva procesului de subminare a relațiilor transatlantice, după ce olandezii au votat împotriva extremei dreapta la alegerile din Martie”, comentează Washington Post.
Victoria oricărui dintre cei doi candidați lansează o serie de întrebări despre guvernare, din moment ce niciunul nu are susținere în Parlament. Mișcarea lui Macron este mult prea nouă pentru a avea legiuitori, în timp ce formațiunea lui Marine Le Pen se va confrunta cu provocarea de a forma o majoritate, la alegerile din 11 iunie, ceea ce ar putea înfrâna planurile ambițioase ale acesteia de a scoate Franța din UE.
Proeuropeanul Emmanuel Macron și lidera extremei dreapta Marine Le Pen încep, luni, bătălia în turul doi al alegerilor prezidențiale, după victoria din primul tur de scrutin, care a avut loc duminică. Astfel, în cursa pentru președinția Franței au rămas doi candidați total opuși, însă care se consideră „antisistem”, informează AFP.
Washington Post notează că, deși sondajele de opinie preconizează că Emmanuel Macron va obține cel puțin 60% din voturi, un eveniment neprevăzut, precum un atentat terorist la scară largă, ar putea îndrepta șansele de victorie spre Marine Le Pen. Chiar și dacă lidera Frontului Național ar eșua să devină președinta Franței, victoria sa reprezintă cea mai importantă performanță pentru un lide al extremei dreapta. Mai mult de atât, în cazul în care contracandidatul său va eșua să își îndeplinească promisiunile din campania electorală, șansele ei la președinție, peste cinci ani, ar putea să crească.
The Guardian: Rezultatul primului tur, o victorie pentru Macron și o speranță pentru Franța
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța reprezintă o „răsturnare politică epocală” întrucât pentru prima dată în aproape 60 de ani, în al doilea tur se vor confrunta doi candidați considerați „outsideri”: Emmanuel Macron și Marine Le Pen, în timp ce candidații partidelor dominante au fost scoși din cursă. Astfel, oricare dintre cei doi ar ieși câștigător în 7 mai, decizia electoratului francez va da un nou curs politic Franței, care va avea implicații majore nu doar pentru țară, ci și pentru restul Europei, comentează The Guardian, într-un editorial postat online.
Franța se află în fața unei alegeri precise
În 7 mai, francezii trebuie să aleagă între deschidere și bigotism, între internaționalism și naționalism, între optimism și ură, între reacție și rformă, între speranță și teamă.
Sursa citată atrage atenția că reuștia lui Marine Le Pen în primul tur al alegerilor nu ar trebui exagerată doar pentru că era prevăzută de multă vreme sau pentru că a obținut aproape un sfert dintre voturile alegătorilor, plasându-se după Emmanuel Macron în cursa pentru Palatul Elysee. Astfel, indiferent de rezultatul din al doilea tur, formațiunea Frontul Național ar putea beneficia la alegerile parlamentare din iunie.
„Amenințarea extremei dreapta în Franța nu s-a încheiat. Nici în restul Europei. Frontul Național rămâne unul dintre partidele care promovează ostilitatea, bigotismul și cea mai gravă formă de naționalism. Franța trebuie să fie unită, peste două săptămâni, și să îl aleagă pe centristul Macron (…). El reprezintă cea mai bună speranță pentru o țară măreață, dar zguduită de mai multe probleme, precum inegalitatea și diviziunea socială, rata ridicată de șomaj, terorismul. A avut noroc cu rivalii săi de stânga și de dreapta și a fost prima opțiune a doar 23,7% dintre alegători. Cu toate acestea, el a fost răspălătit pentru îndrăzneala cu care a contestat <<vechiul regim>>. Unica șansă prin care Franța poate accepta reforma progresivă, liberală și pro-europeană este să îl aleagă pe Emmanuel Macron. Astfel, francezii trebuie să aibă o despărțire fermă de trecut și să încheie revoluția”, conchide The Guardian.
Reuters: Victoria lui Emmanuel Macron ar putea pune punct tsunami-ului populist din Europa
Tsunami-ul populist stârnit în Europa, după victoria taberei Brexit, anul trecut, urmată de victoria lui Donald Trump în Statele Unite, este posibil să dispară din Franța, după victoria lui Emmanuel Macron în primul tur al alegerilor prezidențiale, potrivit unei analize Reuters.
Centristul Emmanuel Macron, care a obținut 23,8% din voturi în primul tur, aduce o schimbare de generații și o pauză de la diviziunea stânga-dreapta care a definit politia franceză de peste 50 de ani. Cu toate acestea, în calitate de președinte, el ar putea să fie pus în fața unor provocări formidabile ca președinte.
Deși lidera Frontului Național s-a clasat pe a doua poziție în preferințele alegătorilor francezi, victoria sa este eclipsată de succesul lui Macron, centrist independent care a mers către victorie cu un discurs pro-globalizare, pro-imigrație și pro-european.
Dacă va ajunge la Palatul Elysee, Emmanuel Macron ar putea deschide ușa unor reforme ambițioase în economia franceză, dar și în zona euro. Cu toate acestea, el ar putea să se confrunte cu provocări din partea alegătorilor Frontului Național.
New York Times: Partidele franceze își unesc puterile împotriva lui Marine Le Pen
Prin victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale, Marine Le Pen a reușit să scoată Frontul Național din zona întunecată în care s-a aflat timp de 40 de ani. Însă această realizare remarcabilă este este alarmantă pentru mulți francezi astfel că, la scurt timp după anunțarea rezultatelor preliminarii, toți oponenții importanți au făcut apel electoratului să îl voteze pe centristul Emmanuel Macron, scrie New York Times, în ediția online.
Rezultatul primului tur de scrutin poate fi calificat drept un „cutremur” care a zguduit establishmentul politic francez.
„În sondajele de opinie, o majoritate a cetățenilor francezi încă afirmă că Frontul Național reprezintă o amenințare la adresa democrației. Sentimentul a fost foarte evident în declarațiile clasei politice și ale alegătorilor, de duminică. Sâmbătă seara, liderii importanți ale principalelor partide politice au făcut apel electoratului pentru un vot anti-Le Pen, de parcă mizele alegerilor electorale ar fi fost brusc clare”, subliniază sursa citată.
De exemplu, Francois Fillon a atras atenția că „extremismul nu poate aduce decât nefericire și diviziune”, în timp ce Benoit Hamond a afirma că „trebuie făcută o distincție clară între adversarii politici și inamicii Republicii”.
„Chiar dacă și-a adus partidul în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, previziunile nu sunt neapărat pozitive pentru Marine Le Pen. Deși a obținut 21 de procente, analiștii cred că rezultatul ar putea fi unul dezamăgitor pentru Frontul Național”, scrie New York Times.
„A obținut o performanță mai bună decât în 2012 dar, în același timp, rezultatul este mai slab decât cel anticipat de Frontul Național. Partidul a fost incapabil să obțină susținerea alegătorilor de dreapta și pare că dinamica Frontului Republican va izbuti”, susține Joel Gombin, un expert de la Universitatea Picardy Jules Verne.
