Potrivit unui articol publicat pe site-ul Sputnik, Rusia va începe, până la data de 9 mai 2021, programe de execuție pentru șase nave de război. Două dintre acestea sunt “crucișătoare submarine nucleare strategice”, două sunt submarine diesel – electrice și două sunt corvete.
Pentru România, cea mai importantă parte a acestui anunț este cea despre submarine și corvete. Noile submarine vor fi din clasa Varșavianka și se precizează următoarele: “Șase submarine rusești Varșavianka sunt capabile să blocheze complet acțiunile sau manevrele unui potențial inamic în Marea Neagră”. Nu este clar dacă aceste două submarine vor fi trimise tot în Marea Neagră sau, mai degrabă, în Oceanul Pacific, întrucât articolul rusesc este ambiguu. Evident este însă faptul că navele de luptă pot fi relocate în funcție de situația concretă, iar în acest moment, din cauza crizei din Ucraina, una dintre zonele cele mai “fierbinți” din lume este cea a Mării Negre.
Cele două noi corvete sunt menite să patruleze, să lupte împotriva navelor și submarinelor în zona de până la 500 de mile, să efectueze lovituri cu rachete și cu tunuri asupra coastei și să sprijine operațiunile de debarcare. “Astfel de nave vor fi întotdeauna solicitate în Marea Baltică, în Marea Neagră și în alte mări”, precizează Rusia.
“De la 24 aprilie la 31 octombrie, navigația navelor militare străine și a altor nave de stat în unele zone ale Mării Negre în apele teritoriale ale Rusiei va fi suspendată”
Serghei Shoigu,
Ministrul rus al Apărării
Acum două săptămâni, Ministerul rus al Apărării, condus de Serghei Shoigu, anunța că, în perioada aprilie – octombrie 2021, “navigația navelor străine și a altor nave de stat în unele părți ale Mării Negre în apele teritoriale ale Rusiei va fi suspendată”. Cu alte cuvinte, Rusia acordă zonei Mării Negre un interes din ce în ce mai mare și își rezervă dreptul de a închide accesul navelor străine.
“Militarizarea continuă a Rusiei în Crimeea, Marea Neagră și Marea Azov reprezintă amenințări sporite pentru independența Ucrainei și subminează stabilitatea unei zone mai largi”
Oana Lungescu,
Purtător de cuvânt al NATO
În numele Alianței Atlantice, purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, avertizase că deciziile Rusiei aduc noi amenințări pentru stabilitatea Ucrainei și a celorlalte state din estul Europei.
Întărirea capacității militare a Rusiei în Marea Neagră vine în contextul în care, paradoxal, România pare să nu-și poată dezvolta flota maritimă. De mai bine de cinci ani, Ministerul român al Apărării încearcă să comande patru nave militare noi, de tip corvetă multifuncțională, și să modernizeze cele două fregate care au fost cumpărate, second hand, din Marea Britanie. Nici până în acest moment, construirea corvetelor destinate României n-a început, deși cel puțin una dintre companiile care dorea să participe la acest program livrează nave militare din România către alte țări.
Amintim că, acum zece zile, NATO a avut o reuniune extraordinară online, a miniștrilor de Externe și ai Apărării din țările aliate. România a fost reprezentată de miniștrii Bogdan Aurescu (Externe) și Nicolae Ciucă (Apărare). S-a discutat despre retragerea NATO din Afganistan și despre amenințarea Rusiei asupra Europei. Potrivit unui comunicat transmis ulterior de Ministerul Afacerilor Externe al României, ministrul Bogdan Aurescu “a exprimat preocuparea României pentru desfăşurarea de trupe şi echipamente ale Rusiei în Crimeea, la frontiera estică a Ucrainei şi, în general, în Marea Neagră”.
“Statele NATO au exprimat îngrijorarea privind evoluțiile recente și creșterea semnificativă a prezenței trupelor ruse în Crimeea ilegal ocupată și la frontiera de est a Ucrainei”, a precizat, la rândul său, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale.
Comandamentul militar din Europa al SUA (EUCOM) a ridicat nivelul de alertă la cel maxim, iar Statele Unite au avut consultări cu aliații lor, cu privire la situația din estul Europei.
“Discutăm preocupările noastre cu privire la această creștere a tensiunilor și a încălcării armistițiului și a tensiunilor regionale cu aliații NATO”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
