Nerespectarea obligaţiei deţinătorilor de teren, fie că au calitatea de agricultor sau nu, de a lucra terenul sau de a desfăşura activităţi agricole, indiferent de tipul de posesie, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei/ha la 400 lei/ha, potrivit unui proiect de lege, relatează NewsIn.
„Deţinătorii de terenuri, fie că au calitatea de agricultor sau nu, au obligaţia să lucreze terenul sau să desfăşoare activităţi agricole indiferent de tipul de posesie(…)Nerespectarea prevederilor de către deţinătorul de teren constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei/ha la 400 lei/ha, pentru fiecare an agricol în care nu au fost respectate aceste prevederi”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă privind igienizarea terenurilor nelucrate postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Cuantumul amenzii este de 200 lei/ha pentru primul an, de 300 lei/ha pentru al doilea an şi de 400 lei/ha începând cu al treilea an consecutiv de contravenţie.
Potrivit proiectului, excepţie fac deţinătorii ale căror terenuri şi-au pierdut capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice prin degradare şi poluare, deţinătorii terenurilor afectate de calamităţi naturale, deţinătorii de terenuri care şi-au pierdut capacitatea de muncă, dovedită pe bază de documente medicale, din cauză de bătrâneţe, forţă majoră, sau din alte motive neimputabile deţinătorilor de teren, deţinătorii terenurilor din categoria de folosinţă „curţi construcţii”, deţinătorii terenurilor cu destinaţie forestieră şi deţinătorii terenurilor aflate permanent sub ape.
Verificarea, constatarea şi sesizarea nerespectării de către deţinătorii de teren a dispoziţiilor legii se face de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru terenurile agricultorilor ce fac obiectul cererilor de plată pe suprafaţă şi de direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, pentru celelalte terenuri din fondul agricol naţional.
În prezent între 10% şi 15% din suprafaţa agricolă a ţării este necultivată, „fenomen care conduce pe termen lung la creşterea vulnerabilităţii solului şi la degradarea acestuia”.
