BERD este de acord cu mesajul preşedintelui Traian Băsescu că recapitalizarea grupurilor bancare europene nu trebuie să se realizeze prin retrageri de bani de la subsidiarele din estul Europei, potrivit economistului şef adjunct al băncii, Jeromin Zettelmeyer, citat de Mediafax.
„Suntem de acord cu mesajul preşedintelui român că orice recapitalizare trebuie să fie benefică grupului pe ansamblu”, a declarat Zettelmeyer pentru portalul EUobserver.
Întrucât instituţiile de credit din Franţa, Austria sau Grecia controlează părţi importante ale sectoarelor bancare din ţările Europei de Est, aceste state sunt îngrijorate că planurile referitoare la recapitalizarea băncilor vor permite o retragere puternică a fondurilor, punând în pericol economiile din regiune, scrie EUobserver.
„Nu putem accepta o recapitalizare care să fie adusă la volumele necesare prin retragere de bani, spre exemplu, de pe piaţa românească, pentru a face faţă crizelor din interiorul zonei euro. Şi aşa, întârzierea în decizii ne-a creat probleme deosebite şi în ceea ce priveşte chiar finanţarea deficitelor şi a datoriilor pe care le aveam pentru acest an. Am ajuns să ne împrumutăm la preţuri mai mari, deci la dobânzi mai mari decât în 2010, când România nu era stabilizată macroeconomic. Iar asta din cauza deprecierii CDS-ului întregii regiuni, pentru că nu s-au luat măsuri la timp în ceea ce priveşte Grecia”, a afirmat duminică preşedintele Traian Băsescu, după prima parte a unui summit UE care va continua şi miercuri.
Şeful statului a declarat, luni, că insistenţa cu care abordează subiectul recapitalizării băncilor din zona euro este dată de evaluările diferite făcute de UE şi FMI cu privire la suma necesară acestei operaţiuni, FMI susţinând că sunt necesare 200 miliarde euro, în timp ce UE avansează suma de 100 miliarde de euro.
„Nu am pus sub semnul întrebării cifra acreditată, de a se pune la dispoziţia băncilor 100 de miliarde de euro pentru recapitalizare sau capitalizare. Eu am pus în discuţii altceva – dacă sumele cu care sunt capitalizate băncile care au nevoie de capitalizare acoperă şi nevoia acestora sau a noastră ca filialele lor din România să-şi menţină nivelul de expunere de anul acesta şi anul viitor”, a menţionat Băsescu.
Jumătate din sectorul bancar românesc este controlat de bănci austriece şi elene, printre care Erste, Raiffeisen, Alpha Bank sau EFG Eurobank, potrivit EUobserver. Banca Naţională a României a cerut subsidiarelor locale ale băncilor străine să crească nivelul capitalului dacă băncile-mamă se confruntă cu dificultăţi din cauza expunerii pe Grecia.
În cazul unei restructurări, băncile elene „vor avea nevoie de o recapitalizare semnificativă”, potrivit economistului BERD.
Banca ia în calcul două scenarii în această situaţie: unul în care totul decurge conform aşteptărilor şi subsidiarele pot continua fără a fi „izolate de băncile-mamă” şi o a doua variantă în care restructurarea „nu este derulată perfect”, iar guvernele din România, Bulgaria şi Serbia vor fi nevoite să intervină pentru a sprijini subsidiare ale băncilor.
Guvernele din Europa de Est au pregătite „planuri de urgenţă”, iar FMI ar susţine astfel de măsuri cu resurse financiare. Datoria externă şi deficitele bugetare, pe care ţările din regiune încearcă să le ţină sub control, ar creşte însă într-un astfel de scenariu.
Un „acord bun” al liderilor europeni miercuri ar putea schimba puternic estimările economice pesimiste, a spus economistul BERD.
„Sunt total de acord că cu cât durează mai mult să se ajungă la un acord, cu atât sunt mai mari problemele”, a spus Zettlemeyer.
BERD a redus drastic prognoza de creştere economică a României în 2012, cu 2,7 puncte procentuale, la 1,1%, din cauza expunerii mari la economia Greciei, o revizuire mai amplă între statele în care banca este prezentă fiind aplicată doar Slovaciei. BERD anticipa în iulie că PIB-ul României va avansa anul viitor cu 3,8%.
Potrivit unei analize Wall Street Journal, statele din Europa Centrală şi de Est trebuie să diversifice acţionariatul sectorului bancar pentru a reduce vulnerabilitatea la şocuri de credit, fiind luată în calcul chiar şi ipoteza renaţionalizării băncilor din regiune.
„Viitorul sistemului bancar este pus sub semnul întrebării în întreaga lume, dar nicăieri în mai mare măsură decât în Europa Centrală şi de Est. Aici, statele trebuie să aleagă între a rămâne la băncile din Europa de Vest, care ar putea fi împovărate timp de câţiva ani de problemele fiscale ale zonei euro, şi renaţionalizarea sistemului bancar”, scriu jurnaliştii WSJ.
În contextul crizei datoriilor de stat din zona euro, băncile din Europa de Vest au din nou probleme în privinţa accesului la piaţa de credit interbancară.
Astfel apar întrebări legate de caracterul temporar al problemelor bancare ale Europei Centrale şi de Est şi necesitatea unor soluţii pe termen lung, scrie cotidianul american.
