Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi, la Parlament, întrebat ce va face dacă Legea 90 care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern va fi declarată neconstituţională, că o decizie în acest sens nu îi schimbă cu nimic cursul vieţii sau activitatea politică. Această declarație a fost spusă înainte de decizia CCR de a declara că cererea Avocatului Poporului este neconstituțională.
"Nimic nou. Nu îmi schimbă (decizia CCR-n.r.) cu nimic nici atitudinea, nici cursul vieţii, nici acţiunea politică. Avem un prim-ministru pe care eu îl susţin şi un Guvern pe care eu îl susţin. Nu este o decizie pentru mine”, a afirmat Liviu Dragnea, întrebat ce va face dacă Legea 90 care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern va fi declarată neconstituţională.
Judecătorii Curții Constituționale au decis că solicitarea Avocatului Poporului a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
Astfel, legea nu va fi schimbată, ci va rămâne în aceeași formă, iar persoanele judecate penal nu vor putea face parte din Guvern.
Avocatul Poporului a atacat, pe 5 ianuarie, la CCR, Legea care nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului.
CCR a luat în dezbatere această excepţie de neconstituţionalitate, pentru prima dată, în 7 martie. Deşi judecătorii CCR au dezbătut pe marginea excepţiei de neconstituţionalitate de fiecare dată, nu au reuşit să se pună de acord şi să tranşeze prin vot în favoarea uneia sau a alteia dintre soluţii, astfel încât speţa a fost amânată pentru 21 martie, apoi pentru 4 aprilie, ulterior pentru 27 aprilie iar acum pentru 4 mai.
După prima amânare, preşedintele CCR Valer Dorneanu a declarat că judecătorii Curţii au simţit nevoia să „aprofundeze mai bine cauza”.
„Cauza a fost amânată. Am dat termen pe 21 martie. Nu am reuşit să ajungem la o soluţie. Am simţit nevoia să aprofundăm mai bine cauza şi să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care sunt mai multe”, a precizat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, în data de 7 martie.
El a spus că nu au existat presiuni politice nici în această speţă, nici în altele şi că s-au evocat mai multe variante de decizie, „într-un fel, în altul”.
„Propria practică a CCR se va găsi în soluţia finală. Bineînţeles că am pornit şi de la practica noastră, şi de la CEDO şi am avut un material documentar de la foarte multe ţări din Europa cu privire la modul cum reglementează această problemă şi am avut şi literatură juridică şi de toate”, a mai spus Dorneanu.
Dorneanu a declarat, însă, după a doua amânare, cea din 21 martie, că soluţia privind excepţia la Legea 90/2001 este „cea mai grea soluţie” pe care au avut-o de dat judecătorii CCR.
„E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, a spus Dorneanu.
Întrebat de ce spune că e cea mai grea soluţie, preşedintele CCR a răspuns: „Aşa am simţit-o noi, pentru că nu am putut ajunge până acum la o soluţie”.
CCR a mai avut în discuție acest subiect în şedinţele din 7 martie, 21 martie şi 4 aprilie, în urma unei sesizări primite din partea Avocatului Poporului. La data de 7 martie, magistrații CCR au amânat pronunțarea pentru 21 martie 2017, iar Valer Dorneanu a explicat că nu s-a putut ajunge la o soluție și că judecătorii CCR au nevoie de o analiză aprofundată asupra sesizării Avocatului Poporului.
"S-a amânat pentru 4 aprilie, pentru că nu am reuşit să ajungem la o soluţie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi atunci acum ne-am cam apropiat de două variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a explicat președintele CCR, Valer Dorneanu, după şedinţa din 21 martie.
Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi după ce Guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni.
CCR a fost sesizată în legătură cu articolul 2 din Legea 90 / 2001, care este următorul: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1) ".
Avocatul Poporului a semnalat, printre altele, lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat.
