Preลedintele Comitetului Economic ลi Social European a participat sฤptฤmâna trecutฤ la Forul ONG-urilor de la Marea Neagrฤ, ce a avut loc în România. Într-un interviu acordat RL, Staffan Nilsson explicฤ de ce considerฤ cฤ ลฃara noastrฤ ar fi trebuit sฤ intre în spaลฃiul Schengen încฤ de anul acesta.
Domnule preลedinte, spuneลฃi-ne în primul rând cu ce se ocupฤ Comitetul Economic ลi Social European?
Staffan Nilsson: Mฤ bucur cฤ îmi oferiลฃi ocazia sฤ precizez acest lucru. La nivelul Uniunii Europene existฤ douฤ organisme care analizeazฤ condiลฃiile pieลฃei de lucru din spaลฃiul comunitar. Comitetul Economic ลi Social European este singurul alcฤtuit numai din reprezentanลฃi ai societฤลฃii civile ลi nu din politicieni. Printre membrii sฤi se numฤrฤ fermieri, consumatori, oameni cu profesii liberale sau academicieni. Avem desigur, ลi reprezentanลฃi ai miลcฤrilor sindicale ลi ale altor organizaลฃii muncitoreลti. În ceea ce priveลte concret activitatea noastrฤ, nu avem putere decizionalฤ, dar ne-am constituit o voce la nivelul Uniunii Europene. În acest moment existฤ în jur de 200 de luฤri de poziลฃie exprimate pe marginea iniลฃiativelor legislative ale Comisiei Europene. Rolul consultativ pe care ni l-am câลtigat în sânul structurilor europene ne permite sฤ trimitem sugestiile noastre în Parlamentul ลi în Consiliul European înainte de luarea oricฤrei decizii. Chiar dacฤ nu este un detaliu care sฤ ลฃinฤ prima paginฤ a ziarelor, existฤ dispoziลฃii ale Uniunii Europene în dreptul cฤrora apare menลฃiunea: „În conformitate cu recomandฤrile Comitetului Economic ลi Social European”.
Ce pฤrere aveลฃi despre închiderea fabricii Nokia din România ลi care credeลฃi cฤ sunt factorii care au determinat aceastฤ decizie?
S.N.: Înainte de toate vreau sฤ vฤ spun cฤ înลฃeleg neliniลtea ลi frustrarea oamenilor care au rฤmas fฤrฤ loc de muncฤ. Este normal sฤ se gândeascฤ la cum îลi vor întreลฃine familia pe viitor ลi sฤ creadฤ cฤ viaลฃa lor este distrusฤ. Pe de altฤ parte însฤ, nu este un secret cฤ astfel de situaลฃii se întâmplฤ ลi în alte ลฃฤri. Companiile urmฤresc sฤ-ลi optimizeze activitatea ลi de aceea cautฤ regiuni în care costul de producลฃie este mai mic. Totuลi, din punctul meu de vedere, companiile multinaลฃionale ar trebui sฤ aibฤ responsabilitฤลฃi în procesul social de redirecลฃionare profesionalฤ a foลtilor lor angajaลฃi. Ar trebui sฤ le asigure acestora stagii de pregฤtire sau diferite ateliere de lucru pentru ca astfel, angajaลฃii disponibilizaลฃi sฤ primeascฤ un sprijin în demersul lor de a identifica noi oportunitฤลฃi de muncฤ. Existฤ companii care deja îลi asumฤ aceste responsabilitฤลฃi, dar eu sunt de pฤrere cฤ toate ar trebui sฤ facฤ acest lucru.
Dar sindicatele din România? Cum consideraลฃi cฤ apฤrฤ interesele muncitorilor?
S.N.: Sper cฤ ele îลi fac bine treaba. În definitiv este sarcina muncitorilor sฤ-ลi aleagฤ liderii care cred cฤ îi vor reprezenta cu succes. Fฤrฤ îndoialฤ cฤ este nevoie de structuri sindicale puternice. Desigur cฤ discrepanลฃe între sindicaliลti ลi muncitori vor apฤrea întotdeauna, dar ca în orice democraลฃie tu îลฃi alegi liderul care crezi cฤ te reprezintฤ. La rândul lor, sindicaliลtii trebuie sฤ se lupte pentru drepturile membrilor lor.
Cum vedeลฃi participarea actorilor sociali europeni în parteneriatele estice pe viitor?
S.N.: O întrebare foarte interesantฤ. Fฤrฤ îndoialฤ cฤ vor juca un rol major. Parteneriatele estice sunt constituite din ลase ลฃฤri în care noi încercฤm sฤ sprijinim modernizarea vieลฃii economice. Obลฃinerea unei pieลฃe libere ลi posibilitatea de a încheia acorduri comerciale benefice sunt puncte esenลฃiale pe agenda miลcฤrii sociale europene în privinลฃa parteneriatelor estice. De altfel, mฤ aลtept ca ลi celelalte organizaลฃii ale societฤลฃii civile sฤ devinฤ din ce în ce mai active ลi sฤ ia iniลฃiativa fฤrฤ a mai aลtepta intervenลฃia guvernului sau a instituลฃiilor europene. M-am bucurat sฤ observ acest lucru în cadrul discuลฃiilor pe care le-am avut despre rolul Mฤrii Negre.
Credeลฃi cฤ sinergia Mฤrii Negre se poate transforma într-o strategie asemฤnฤtoare cu cea de la Dunฤre?
S.N.: Am observat cฤ existฤ o oarecare sensibilitate în legฤturฤ cu acest subiect. Ca ลi cum s-ar fi acreditat ideea unui dezinteres politic în privinลฃa Mฤrii Negre. Vฤ pot spune cu toatฤ responsabilitatea cฤ suntem implicaลฃi în parteneriate foarte puternice cu ลฃฤrile din aceastฤ regiune. Spre exemplu, avem legฤturi strânse cu Turcia, ลฃarฤ care negociazฤ aderarea la Uniunea Europeanฤ ลi pe care o considerฤm un jucฤtor foarte important în zonฤ. Forumul Organizaลฃiilor Neguvernamentale de la Marea Neagrฤ reuลeลte sฤ implice eficient societatea civilฤ ลi ong-urile care doresc sฤ contribuie cu propuneri pragmatice la stimularea cooperฤrii în regiune ลi la implementarea sinergiei Mฤrii Negre. În opinia mea, strategiile pentru Marea Neagrฤ pot fi dezvoltate în viitor, iar oportunitฤลฃile prezente sunt comparabile cu cele de la Marea Balticฤ sau de la Dunฤre.
Intrarea României ลi Bulgariei în spaลฃiul Schengen a fost blocatฤ anul acesta de douฤ ลฃฤri europene, Finlanda ลi Olanda. Cum vi s-a pฤrut aceastฤ opลฃiune?
S.N.: Sunt în dezacord cu cele douฤ ลฃฤri care v-au blocat accesul în spaลฃiul Schengen, când altele v-au acceptat. Aveaลฃi promisiunea cฤ veลฃi fi primiลฃi, aลฃi îndeplinit criteriile, iar evaluฤrile confirmฤ asta. Desigur, pot fi alte motive în spatele acestui refuz, însฤ libertatea de miลcare ar fi fost un avantaj extrem de important. Veลฃi deveni membri ai spaลฃiului Schengen mai târziu, dar sunt întru-totul de acord cu ideea cฤ ar fi trebuit sฤ fiลฃi acceptaลฃi acum.
Care credeลฃi cฤ va fi viitorul modelului social european?
S.N.: Ne aflฤm într-un moment în care putem observa cât de diferite sunt tradiลฃiile sociale la nivelul ลฃฤrilor membre. Totuลi, îmi exprim convingerea cฤ vom consolida un model social european puternic. Vฤ pot spune cฤ noi, ca un organism economic ลi social, avem parteneri economici ลi sociali. Le reamintim politicienilor mereu cฤ urmฤm un model social ลi cฤ trebuie sฤ menลฃinem posibilitฤลฃile sociale pentru viitor. Nu putem trฤi în afara acestui model ลi obiลnuiesc sฤ spun cฤ o monedฤ are douฤ feลฃe. Tot aลa e nevoie de dezvoltare economicฤ, dar în paralel ลi împreunฤ cu aceasta ai nevoie de dezvoltare socialฤ. Nu poลฃi sฤ laลi oamenii în afara asigurฤrilor sociale. Pentru mine este inacceptabil sฤ vฤd oameni fฤrฤ casฤ, sau cerลetori care trฤiesc pe strฤzi. Nu putem concepe aลa ceva pentru societatea modernฤ. Prezenลฃa acestor fenomene echivaleazฤ cu excluderea socialฤ. Avem nevoie de politici sociale europene mai ample în viitor.
>>Companiile multinaลฃionale ar trebui sฤ aibฤ responsabilitฤลฃi în procesul social de redirecลฃionare profesionalฤ a foลtilor lor angajaลฃi. Ar trebui sฤ le asigure acestora stagii de pregฤtire sau ateliere de lucru pentru ca astfel, angajaลฃii disponibilizaลฃi sฤ fie ajutaลฃi sฤ-ลi gฤseascฤ un loc de muncฤ.