În dezbaterile publice privind noua Strategie Anticorupţie, organizate joi la Ministerul Justiţiei, a fost abordată tema achiziţiilor publice, a confiscării bunurilor şi recuperării prejudiciilor.
Există Primării care nu aplică deciziile CNSC şi ale Curţii de Apel
Preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Bogdan Lehel Lorand, a declarat că deciziile CNSC şi cele ale Curţii de Apel sunt de multe ori ignorate de instituţiile publice. “Pare că primăriile preferă să renuţe la proiecte decât să nu le atribuie unor anumite companii. Ştiu cazuri de primării care au contestat decizia CNSC, au pierdut la Curtea de Apel, însă nu au ţinut cont de decizia finală”, spune Bogdan Lehel Lorand.
Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Intgritate, Horia Georgescu susţine că soluţia în cazul nerespectării deciziilor este înăsprirea sancţiunilor administrative. “Prefectul ar trebui să-l poată demite pe primarul cu un astfel de comportament”, susţine Georgescu.
Potrivit ANI, 747 de consilieri judeţeni sunt titulari în 1200 de firme
Pe de altă parte, reprezentantul ANI atrage atenţia asupra fenomenului prin care consilierii judeţeni devin proprietarii unor firme, cu scopul “drenării banilor publici”.
“Sunt identificaţi 747 de consilieri judeţeni titulari în 1200 de firme, fără a lua în considerare membrii familiilor acestora, care deţin la rândul lor companii”, declară Horia Georgescu. În plus, cel puţin 10% dintre acestea companii au contracte cu autorităţile locale. “Practic, un consilier judeţean votează un buget iar apoi, o parte din aceşti bani ajung la firma care trebuie”, explică Secretarul general ANI.
Sorin Blejnar: Autorităţile nu au un limbaj comun
O altă problemă semnalată în cadrul dezbaterii a fost lipsa de comunicare în interiorul instituţiilor, precum şi între acestea. Potrivit lui Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, “inspectorul nu are un limbaj comun cu colegul de la colectare în interiorul ANAF, sau cu colegul de la Garda Financiară şi tot aşa. Chiar dacă au aceeaşi voinţă, au altă abordare”. De aceeaşi părere este şi Aida Popa, vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care îndeamnă la schimbarea mentalităţilor şi asumarea unei discipline în ceea ce priveşte comunicarea dintre şi în instituţii.
“România se află într-o etapă a copilăriei”
Laura Ştefan, expert anticorupţie a remarcat că în România, domenii precum cele ale achiziţiilor publice sau a confiscării bunurilor sau a recuperării prejudiciilor (temele dezbaterii publice de faţă n.r.) ridică întrebări “la care s-a răspuns de ani de zile la nivel internaţional”. Potrivit specialistei, “România se află într-o etapă a copilăriei şi trebuie să ne întrebăm de ce persistă astfel de întrebări- oare nu sunt cunoscute standardele internaţionale?”.
În urma discuţiilor, moderatoarea Laura Ştefan a rezumat zece recomandări de care se va ţine cont în Strategia Naţională Anticoruţie. Printre acestea se află modificare Articolului 44 din Constituţie, nevoia de training interdisciplinar a funcţionrilor publici, întărirea obligaţiei de a respecta hotărârile judecătoreşti, clarificarea problematicii spalării banilor, precum şi facilitarea raporturilor dintre funcţionari publici şi cetăţeni.
Dezbaterile publice privind Noua Strategie Anticorupţie vor fi încheiate săptămâna viitoare, la şase luni de la începerea acestora. Implementarea Strategiei va începe în luna noiembrie potrivit lui Cornel Călinescu, reprezentant al Ministerului Justiţiei.
Dezbaterea publică de la Ministerul Justiţiei face parte din programul Iniţiativa pentru o Justiţie Curată (IJC), este un proiect al Societăţii Academice Române (SAR) şi al Fundaţiei Freedom House România, finanţat de Ambasada SUA în România.
