Tribunalul Bucureşti a făcut publice astăzi motivele arestării lui Vasile Avram, şeful arbitrilor, cât şi a omului de afaceri, omul de afaceri Ioan Sorin Ţerbea, susţinător al echipei FCM Tg. Mureş.
În motivarea făcută publică se arată că omul de afaceri Ioan Sorin Ţerbea „a produs o însemnată cantitate de vin pentru oaspeţi” cu ocazia nunţii lui Marius Avram, băiatul lui Vasile Avram. Scopul mitei a fost confirmat prin desemnarea la meciurile echipei din Targu Mureş a „unui număr redus de arbitri”.
„Scopul dării – remiterii mitei, aşa cum a fost reţinut în încadrarea juridică dată la momentul sesizării instanţei, este confirmat de modul de desfăşurare a campionatului în speţă, la meciurile echipei din T. M. fiind desemnaţi constant un număr redus de arbitri ( astfel cum rezultă din rapoartele existente la filele 63 şi urm. vol. 3 dup), unul dintre aceştia fiind ….inculpatului, M.A., cu ocazia nunţii căruia inculpatului Ţ. a produs o însemnată cantitate de vin pentru oaspeţi, aspect ce rezultă din interceptările convorbirilor telefonice şi nu este infirmată de nici unul din inculpaţi”.
Cum schimba Vasile Avram arbitrii
Potrivit interceptărilor din dosar, Vasile Avram schimba arbitrii la propunerea unor proprietari sau manageri de cluburi de fotbal. Şeful arbitrilor se arăta dispus pentru a sprijini anumite persoane pentru examene date în calitate de arbitru.
„Disponibilitatea şi caracterul efectiv al interferenţelor inculpatului A. în modul de desemnare a arbitrilor este susţinută de interceptări ale convorbirilor telefonice existente la dosarul cauzei ( f. 177, 182, 189 vol. 2 dup, ) în cadrul cărora inculpatul discută cu persoane a căror calitate aşa cum reiese din contextul discuţiilor este aceea de proprietari sau manageri de cluburi de fotbal, despre modul în care diverşi arbitri au condus meciurile, inculpatul acceptând recomandarea înlocuirii lor, aspect ce este în mod evident o încălcare a obligaţiei de echidistanţă ce revine acestuia în virtutea funcţiei, şi, de asemenea, relevanţă prezintă şi o altă convorbire telefonică din 27.07.2011 ( f. 167 vol. 2 dup) în care acelaşi inculpat îşi arată disponibilitatea de a interveni pentru sprijinirea unei anumite persoane, recomandate de interlocutor, într-un anumit examen dat de acea persoană în calitate de arbitru”.
Motivare
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a fost reprezentat de procuror BADEA DAN-GABRIEL.
Pe rol soluţionarea propunerii formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, privind luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 29 zile faţă de inculpaţii AVRAM VASILEşi ŢERBEA SORIN IOAN, începând cu data de 25.09.2011 şi până la data de 23.10.2011 inclusiv.
La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu au răspuns inculpaţii AVRAM VASILE, personal, aflat în stare de reţinere şi asistat de apărători aleşi avocat ___ conform împuternicirii avocaţiale aflate la dosar (fila 25), respectiv avocat __ conform împuternicirii avocaţiale nr. __, aflată la dosar (fila 26) şi ŢERBEA SORIN IOAN, personal, în stare de deţinere şi asistat de apărător ales avocat __, conform împuternicirii avocaţiale aflate la dosar (fila 27).
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Apărătorul inculpatului AVRAM VASILE, avocat __, având cuvântul, a solicitat Tribunalului încuviinţarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere constând în „Regulamente, Instrucţiuni şi Recomandări pentru Arbitri, Arbitri Asistenţi şi Observatori de Arbitri” – ediţia septembrie 2011,
„ Regulamente, Instrucţiuni şi Recomandări pentru Arbitri şi Arbitri Asistenţi” – ediţia septembrie 2010 şi „Regulamente Instrucţiuni şi Recomandări pentru Arbitri şi Arbitri Asistenţi” – ediţia septembrie 2009, (ataşate în plicul sigilat) Hotărârea nr. 5 a Biroului Executiv al Comisiei Centrale a Arbitrilor din data de 21.05.2011 (filele 28-29) şi ultimul act în circumstanţiere constând în programul jocurilor Echipei FC T.M. în turul campionatului 2011-2012 (fila 30).
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a formulat concluzii de admitere a probei solicitate de apărătorul inculpatului AVRAM VASILE.
Tribunalul, deliberând, în temeiul art. 67 Cod procedură penală, a încuviinţat proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul inculpatului AVRAM VASILE, apreciind-o ca fiind utilă soluţionării cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, Tribunalul, potrivit disp. art. 70 alin. 2 C.pr.pen., aduce la cunoştinţa inculpaţilor AVRAM VASILE şi ŢERBEA SORIN IOAN faptele care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acestora, precum şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-li-se totodată atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva lor.
Întrebaţi fiind de către instanţă dacă doresc să dea o declaraţie, inculpaţii AVRAM VASILEşi ŢERBEA SORIN IOAN au arătat că înţeleg să dea declaraţii în faţa instanţei investită cu soluţionarea propunerii de arestare preventivă.
În baza art. 150 alin. 1 C.pr.pen., se procedează la ascultarea inculpaţilor AVRAM VASILEşi ŢERBEA SORIN IOAN, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la dosar, după citire şi semnare (filele 31-32 respectiv 33-34).
Nemaifiind cereri de formulat, instanţa a constatat propunerea de arestare preventivă în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbaterea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 1491 raportat la dispoziţiile art. 148 lit. f Cod procedură penală admiterea propunerii luării măsurii arestării preventive pentru cei doi inculpaţi, propunere formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie pentru o durată de 29 de zile începând de la data de 25.09.2011 şi până la data de 23.10.2011 inclusiv.
Procurorul a arătat că inculpatul AVRAM VASILEeste cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin.1 C. pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., iar inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN fiind cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin.1 C. pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.
Referitor la situaţia de fapt cuprinsă în actul de acuzare, procurorul a arătat că, în sarcina inculpatului AVRAM VASILEs-a reţinut că la data de 21.05.2011, cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu ca supervizor la meciul de fotbal F.C.M. T.M. – U. C. din cadrul etapei a 34-a a Ligii I, a primit de la inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN, prin intermediul inculpaţilor I.N.şi C.V.C.suma de 19.000 de euro în scopul delegării unor arbitrii agreaţi de echipa de fotbal t., la jocurile ediţiei de campionat 2011-2012. Cu aceeaşi ocazie inculpatul AVRAM VASILEa beneficiat de transport gratuit cu elicopterul pe ruta B. – T. M.şi retur, folos oferit de inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN cu ajutorul inculpatului I.N., iar în sarcina inculpatului ŢERBEA SORIN IOAN s-a reţinut că, la data de 21.05.2011, cu ocazia desfăşurării partidei de fotbal F.C.M. T.M. – U. C. din cadrul etapei a 34-a a Ligii I, a remis inculpatului AVRAM VASILE, prin intermediul inculpaţilor I.N.şi C.V.C., suma de 19.000 de euro în scopul delegării unor arbitrii agreaţi de echipa de fotbal t., la jocurile ediţiei de campionat 2011-2012. În aceiaşi împrejurare şi în acelaşi scop, inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN a asigurat, în mod gratuit, deplasarea inculpatului AVRAM VASILE pe ruta B. – T.M. şi retur, acţiune realizată cu ajutorul inculpatului I.N., pilot al elicopterului deţinut de inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN.
În continuare, procurorul a arătat că materialul probator administrat în dosar dovedeşte că inculpaţii au săvârşit faptele reţinute în sarcina lor şi anume: procesele – verbale de sesizare din oficiu din 23.06.2011 şi 07.07.2011, declaraţiile învinuitului C.V.C., declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, proces – verbal din 01.09.2011 de redare a conţinutului dialogului a 9 (nouă)convorbiri telefonice, note de redare a conţinutului unor convorbiri telefonice înregistrate în baza autorizaţiei nr. ____ emisă de __, înscrisuri puse la dispoziţie de către F. R.F., C. C. A. L. P. F. (rapoarte de supervizare Liga I, rapoarte de observare L.P.F., rapoarte de observare arbitri – C.C.A.).
În final, procurorul a arătat că, în raport de probatoriul administrat, rezultă că inculpaţii AVRAM VASILEşi ŢERBEA SORIN IOAN se află în situaţia prev. de art. 148 lit. „f” C.p.p., aceştia săvârşind o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol concret care rezidă din modul în care au acţionat, inculpatul AVRAM VASILEprin prisma funcţiei deţinute desemnând arbitrii după bunul său plac şi transformând programul jocurilor într-o loterie şi un instrument la mâna arbitrilor din R., iar demersurile inculpatului ŢERBEA SORIN IOAN fiind făcute cu scopul de a-şi ajuta echipa de fotbal.
Pentru toate aceste motive, reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea propunerii şi luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpaţi pentru 29 de zile începând cu data de 25.09.2011 şi până la data de 23.10.2011 inclusiv.
Apărătorul ales al inculpatului AVRAM VASILE, avocat … având cuvântul, a solicitat a se observa că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 148 lit. f Cod procedură penală pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor, în sensul că, dacă prima teză referitoarea la pedeapsă este îndeplinită pedeapsa pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor fiind mai mare de patru ani, teza a – II-a cu privire la pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpaţilor ar fi de natură să îl creeze nefiind îndeplinită.
Apărătorul a mai arătat că mijloacele de probă infirmă existenţa probelor dar şi a indiciilor temeinice în sensul în că, în cauză să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele reţinute în sarcina lor, respectiv inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN infirmă faptul că ar fi remis vreo sumă de bani, iar inculpatul AVRAM VASILEcă ar fi primit vreo sumă de bani, invitaţia lui Ţ. la T.M.fiind făcută fără vreo legătură cu activitatea sa în calitate de şef al arbitrilor de fotbal şi în legătură cu atribuţiile pe care le-ar fi avut în funcţia sa de preşedinte al C. C..
În continuare, apărătorul a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului (art. 254 alin. 1 Cod penal) întrucât nu se regăsesc date din care să rezulte că ar fi primit bani sau un alt folos material, respectiv nici pilotul elicopterului numitul I.N.nu a declarat că ar fi înmânat inculpatului V.A.vreun plic cu bani cu ocazia deplasării acestuia la T.M..
Apărătorul a mai arătat că indiciile în sensul celor prevăzute de dispoziţiile art. 681 Cod procedură penală nu se regăsesc în prezenta speţă, fiind vorba doar de nişte interceptări ale unor convorbiri telefonice care au relevat doar aspecte referitoare la relaţiile de afaceri ale inculpatului ŢERBEA SORIN IOAN, aspecte ce ţin de diverse sume de bani sau valută şi de aranjarea unui cadou.
Concluzionând, apărătorul a mai arătat că lipseşte veriga pilot – finalitatea acţiunii – făcându-se referire la faptul că inculpatul AVRAM VASILE în calitate de supervizor a primit bani dar pentru delegările din campionat, însă pericolul concret trebuie dovedit concret de mijloacele de probă pentru prezent şi viitor şi nu presupus generic.
Pentru toate aceste motive invocate, apărătorul a solicitat respingerea propunerii formulate de Parchet în sensul luării măsurii arestării preventive a inculpatului şi în subsidiar înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul ales al inculpatului AVRAM VASILE, avocat –, având cuvântul, a arătat că în cauză nu există indicii temeinice că inculpatul AVRAM VASILEa săvârşit fapta reţinută în sarcina sa, iar afirmaţia făcută de acuzare cu privire la primirea unei sume de bani pentru aranjarea delegărilor din campionat reprezintă un raţionament ilogic care conduce la concluzii greşite cu privire la persoanele şi fapta dedusă judecăţii.
În continuare, apărătorul a arătat că pericolul concret trebuie dovedit cu probe certe (vezi cauza Kalmanovici contra României şi cauza Scundeanu contra României) întrucât instanţele nu au dovedit cu probe certe magnitudinea pericolului concret pe care persoana inculpaţilor ar fi de natură să îl prezinte pentru ordinea publică şi nici nu au motivat de ce o altă măsură alternativă nu s-ar impune.
Pentru aceste motive, apărătorul a solicitat în principal respingerea propunerii formulate de Parchet în sensul luării măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în subsidiar, faţă de circumstanţele personale ale inculpatului AVRAM VASILE, luarea unei alte măsuri ca de exemplu luare măsurii obligării de a nu părăsi ţara/localitatea întrucât nu există date din care să rezulte că inculpatul s-ar putea sustrage urmăririi penale sau că ar împiedica buna desfăşurare a cercetării judecătoreşti.
Apărătorul ales al inculpatului ŢERBEA SORIN IOAN, avocat –, având cuvântul, a arătat că se raliază concluziilor apărătorilor inculpatului AVRAM VASILE, achiesând la ele.
În susţinerea apărării, avocatul a apreciat necesară ca şi evoluţie cronologică o analiză sumară a unor înscrisuri elaborate de Parchet în faza de urmărire penală (fila III – vol. I) respectiv procesul-verbal de sesizare din oficiu în care se precizează că obiectul infracţiunii de luare de mită ar fi remiterea unei sume de 19.000 euro în schimbul delegării unei brigăzi de arbitri agreată de echipa gazdă la meciul F.C.M. T.M.- U. C. la data de 21.05.2011, iar într-o logică firească a rezultat că acea sumă de bani nu putea fi remisă decât la data de 21.05.2011, în condiţiile în care delegarea se face cu cel puţin câteva zile de meci şi nu există din nici un act al Parchetului că s-ar fi acceptat promisiunea respectivă anterior momentului 21.05.2011, arbitrii fiind delegaţi cu câteva zile înainte de momentul respectiv.
Pe de altă parte, apărătorul a mai arătat că în referatul din data de 20.07.2011 (fila 125- vol. I), referat prin care se solicită autorizarea unor interceptări în care la un interval de trei săptămâni se modifică elementul constitutiv al infracţiunii respective şi se menţionează în următorii termeni faptul că s-a remis o sumă de bani „în schimbul delegării unei brigăzi de arbitri care să defavorizeze echipa t.”, deci, în opinia acuzării, dacă domnul ŢERBEA SORIN IOAN despre care se crede că ar conduce din umbră echipa de fotbal din T.M., ar fi vrut să îşi defavorizeze echipa, ar fi fost nevoit să remită o sumă de bani unei persoane din conducerea C.C. şi nu ar fi apelat chiar la proprii jucători pe care îi controlează.
Din aceste susţineri, apărătorul a arătat că există o inconsecvenţă a Parchetului legate de elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost începută urmărirea penală.
Ca un ultim aspect, apărătorul a arătat că, prin Rezoluţia de începere a urmării penale din data de 21septembrie (fila 5 – vol. I), în care este o a treia versiune a scopului comiterii infracţiunii şi anume în scopul delegării unei brigăzi de arbitri agreată de echipa târgmureşeană, cu toate că la cele şapte meciuri au fost delegaţi şase arbitri, rezultatele au fost modeste iar opinia publică nu a fost oripilată cu privire la arbitraj, rezultă o evidentă contradicţie cuprinsă în actele de urmărire penală.
Concluzionând apărarea a arătat că nu există la dosar proba din care rezultă că inculpaţii au săvârşit faptele de dare şi luare de mită întrucât declaraţia învinuitului C. este în sensul negării faptei arătând că nu îşi aminteşte ce s-a întâmplat în acea zi iar declaraţia pilotului este tot în acelaşi sens, necertificând primirea sau darea vreunei sume de bani.
În final apărătorul a arătat că nefiind probată săvârşirea faptei reţinute în sarcina inculpatului, nu rezultă nici existenţa unui pericol concret în sensul celui prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, deci nu sunt întrunite în cauză condiţiile pentru a fi luată măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru aceste motive invocate apărătorul a solicitat în principal respingerea propunerii formulate de Parchet iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara neexistând pericolul că inculpatul se va sustrage urmăririi penale sau va împiedica buna desfăşurare a procesului penal.
Inculpatul AVRAM VASILE, având cuvântul, a arătat că materialul probator nu este în concordanţă cu realitatea, nu cunoaşte nici pe recepţionerul hotelului inculpatului ŢERBEA SORIN IOAN şi nici pilotul elicopterului, de asemenea numitul I.V. nu este nici membru şi nici salariatul C. N. .A., iar UEFA şi FIFA au susţinut ca o garanţie numirea sa în funcţie.
A concluzionat în sensul că nu este vinovat şi niciodată nu a pus în calitate de preşedinte al C.N.A., brigăzi de arbitri la comandă în favoarea sau în defavoarea unor echipe de fotbal.
Inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN, având cuvântul, a arătat că nu este vinovat, are 600 de angajaţi în activitatea pe care o desfăşoară la T.M.pentru care are responsabilitate, a stat la dispoziţia procurorilor, nu este în umbra echipei FCM T.M.şi nu are nici un interes ascuns cu privire la aceasta.
În final a solicitat judecarea în stare de libertate pentru că nu se consideră vinovat de acuzaţiile aduse.
JUDECĂTORUL
Prin propunerea nr. 150/P/2011 , înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 21.09.20111, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii AVRAM VASILE cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin.1 C. pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen., iar inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN fiind cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin.1 C. pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile de la data de 25.09.2011 până la data de 23.10.2011 inclusiv.
Astfel, în sarcina inculpatului AVRAM VASILEs-a reţinut că la data de 21.05.2011, cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu ca supervizor la meciul de fotbal F.C.M. T.M. – U.C.din cadrul etapei a 34-a a Ligii I, a primit de la inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN, prin intermediul inculpaţilor I.N.şi C.V.C.suma de 19.000 de euro în scopul delegării unor arbitrii agreaţi de echipa de fotbal ., la jocurile ediţiei de campionat 2011-2012. Cu aceeaşi ocazie inculpatul AVRAM VASILEa beneficiat de transport gratuit cu elicopterul pe ruta B. – T.M.şi retur, folos oferit de inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN cu ajutorul inculpatului I.N., iar în sarcina inculpatului ŢERBEA SORIN IOAN s-a reţinut că, la data de 21.05.2011, cu ocazia desfăşurării partidei de fotbal F.C.M. T.M. – U.C. din cadrul etapei a 34-a a Ligii I, a remis inculpatului AVRAM VASILE, prin intermediul inculpaţilor I.N.şi C.V.C., suma de 19.000 de euro în scopul delegării unor arbitrii agreaţi de echipa de fotbal târgmureşeană, la jocurile ediţiei de campionat 2011-2012. În aceiaşi împrejurare şi în acelaşi scop, inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN a asigurat, în mod gratuit, deplasarea inculpatului AVRAM VASILEpe ruta B. – T.M. şi retur, acţiune realizată cu ajutorul inculpatului I.N., pilot al elicopterului deţinut de inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN.
Examinând propunerea de arestare preventivă în raport cu piesele dosarului şi cu reglementările legale în materie reţine următoarele:
Codul de procedură penală condiţionează luarea măsurii arestării preventive de îndeplinirea cumulativă a trei condiţii de fond:
– să existe probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală (art. 143 din Codul de procedură penală);
– fapta respectivă să fie sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoare (art. 136 alin. 1 din Codul de procedură penală);
– să fie prezent cel puţin unul dintre temeiurile de arestare, expres şi limitativ prevăzute de art. 148 din Codul de procedură penală.
O dată cu ratificarea Convenţiei europene a drepturilor omului de către ţara noastră (prin Legea nr. 30/1994) la condiţiile de mai sus s-a mai adăugat una, aceea a conformităţii dreptului intern cu exigenţele art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenţiei precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dată în aplicarea acestuia.
Sunt îndeplinite cerinţele art. 143 din Codul de procedură penală atunci când în cauză există probe – ca elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea făptuitorului, la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei (art. 63 din Codul de procedură penală) sau indicii temeinice că s-a săvârşit o faptă prevăzută de lege, adică, conform art. 681 din Codul de procedură penală, atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a săvârşit fapta.
Aceste dispoziţii ale legii interne sunt în concordanţă cu art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care condiţionează legalitatea privării de libertate a unei persoane de existenţa unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează a fi lipsită de libertate a săvârşit o infracţiune. În accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se înţeleg date, informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit infracţiunea respectivă. Aceste date nu trebuie să aibă aceeaşi forţă cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana să fie într-un final, acuzată sau trimisă în judecată.
Aşadar, atât în lumina reglementărilor interne în materia arestării preventive, cât şi a celor cuprinse în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, judecătorul investit cu soluţionarea unei propuneri de arestare preventivă nu trebuie să analizeze realitatea conflictului de drept penal, respectiv existenţa faptei şi vinovăţia făptuitorului ci doar existenţa unor date care să justifice presupunerea că persoana faţă de care se solicită luarea măsurii preventive a comis o faptă de natură penală.
Din materialul probator administrat în cauză până în acest moment se constată existenţa indiciilor temeinice în accepţiunea legală dată acestei noţiuni, care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care sunt cercetaţi.
Tribunalul are în vedere în principal, procesele – verbale de sesizare din oficiu din 23.06.2011 şi 07.07.2011, declaraţiile învinuitului C.V.C., declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, proces – verbal din 01.09.2011 de redare a conţinutului dialogului a 9 (nouă)convorbiri telefonice, note de redare a conţinutului unor convorbiri telefonice înregistrate în baza autorizaţiei nr. – emisă de –, înscrisuri puse la dispoziţie de către F.R.F., C.C.A. şi L. P. F. (rapoarte de supervizare Liga I, rapoarte de observare L.P.F., rapoarte de observare arbitri – C.C.A.).
Aceste probe administrate în cursul urmăririi penale sunt de natură a crea presupunerea rezonabilă că ambii inculpaţi au comis, cu vinovăţie, infracţiunea reţinută în sarcina lor.
În ceea ce priveşte actul material al dării şi luării sumei de bani cu titlul de mită, analizând coroborat materialul probator ce va fi detaliat după cum urmează, Tribunalul reţine că există date şi indicii concludente ce susţin acest element de fapt: din procesele – verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Ţ. în data de 21.05.2011, atât înainte cât şi în timpul cât inculpatul A. s-a aflat în T. M., rezultă că inculpatul Ţ. a schimbat o sumă relevantă de lei în euro, prin intermediul numitului C.A., fapt de altfel recunoscut de inculpatul ŢERBEA SORIN IOAN cu ocazia audierii în faţa instanţei. Explicaţia dată de acesta cu privire la destinaţia sumei de bani este însă neveridică, aşa cum se va arăta mai jos.
În context, Tribunalul reţine că există indicii că sursa acestei sume o constituie un virament efectuat, la cerere, de numitul M.C., .., la cererea expresă a inculpatului Ţ. transmisă celui dintâi prin directorul S., M.S., aspecte ce rezultă din convorbirile aceluiaşi inculpat din data de 20. 05. 2011, aşadar cu o zi înainte de sosirea la T.M.a inculpatului A.. Între inculpat şi primăria T. M. există de altfel un contract de prestări servicii – salubrizare, beneficiarul fiind firma inculpatului, SC S. SA. Deşi inculpatul Ţ. pretinde că toate plăţile făcute de primărie în baza acestui contract au fost făcute cu întârziere, datele de fapt tind să infirme această apărare.
19.000 de euro din suma astfel procurată de inculpatul Ţ. a fost remisă, prin intermediul învinuitului C.V.C., … la Hotelul P. din T. M, hotel deţinut de inculpatul Ţ., învinuitului I.N., pilotul elicopterului ce urma să îl transporte pe inculpatul AVRAM VASILEînapoi în B., într-un plic, învinuitul I.N.având sarcina de a-l remite personal inculpatului AVRAM VASILE.
Cuantumul sumei exacte remise cu titlul de mită reiese din transcrierile convorbirii telefonice dintre inculpatul Ţ. şi înv. C. din 21.05.2011 ora 17.06, în cadrul căreia înv. C. confirmă că a numărat suma de 19.000 euro iar inculpatul Ţ. îi solicită să îi împacheteze frumos, ca un cadou. Aceste interceptări, coroborate cu declaraţiile înv. C. date la momentul audierii în faţa organelor de urmărire penală, declaraţii în cadrul cărora relatează că a remis un plic către înv. I.N., şi precizează că nu a respectat recomandarea inc. Ţ. S. întrucât deja predase plicul către pilotul elicopterului, confirmă actul material al transmiterii sumei în cauză către inculpatul AVRAM VASILE.
Apărarea invocată de inculpatul Ţ. cu ocazia audierii în faţa Tribunalului este infirmată de aceste materiale probatorii şi, mai mult, nu prezintă susţinere din punct de vedere logic. Pentru a combate datele de fapt reieşite din convorbirile interceptate şi a oferi cel puţin aparent o explicaţie remiterii acestui plic către inculpatul A., inculpatul Ţ. susţine că a dorit într-adevăr să ofere inculpatului A. un cadou – mai exact un tablou, un basorelief, pe care l-a împachetat într-un plic, şi prin grija recepţionerului şi a pilotului s-a îngrijit ca acest plic să ajungă pe bancheta elicopterului pentru a fi luat de inculpatul A. la coborârea în B., cadoul ce ar fi fost refuzat de acesta din urmă – expresia folosită de inculpatul Ţ. este că inculpatul A. ar fi refuzat să primească basorelieful dacă nu îi emitea chitanţă fiscală pentru acesta. Optica inculpatului Ţ., în sensul că un tablou ar avea mai puţin caracterul unei mite decât o simplă sumă de bani, este însă fundamental eronată, independent de faptul acceptării sau nu a mitei de către destinatar. În al doilea rând, această apărare constituie evident o justificare nerealistă în condiţiile în care toate indiciile existente converg spre concluzia că folosul necuvenit a fost o sumă de bani, şi mai exact suma de 19.000 euro. Această concluzie infirma şi celelalte apărări ale inculpatului Ţ. cu privire la pretinsul scop al sumei de 24.000 „şi ceva ” de euro schimbaţi, ce ar fi fost destinaţi, în cash, cumpărării de mobilă din G., modalitatea de întrebuinţare a sumei, detaliată de inculpat cu ocazia audierii, fiind la fel de puţin plauzibilă.
Faptul luării sumei de bani de către inculpatul A. reiese din datele probatorii menţionate mai sus, ce confirmă faptul că suma de bani în cauză a ajuns în elicopter, coroborată cu transcrierea convorbirii telefonice purtate de inculpatul Ţ. cu pilotul elicopterului, înv. I.N., după încheierea zborului, convorbire în care inc. Ţ. se interesează expres dacă pasagerul a fost mulţumit iar înv. I.N.confirmă că acesta a fost foarte mulţumit şi că i-a dat inculpatului A. „tot ce a fost acolo”. Şi inculpatul A. îşi exprimă în mod repetat mulţumirile în cadrul convorbirii telefonice purtate cu inc. Ţ. la apelul celui din urmă, după ajungerea în B., convorbire de asemenea interceptată şi transcrisă.
În apărare, inc. A. a invocat că nu a primit nici o sumă de bani, nici un plic, iar în momentul coborârii în B. nu a luat din elicopter decât mapa personală, iar mulţumirile exprimate cu ocazia ultimei convorbiri erau pentru facilitatea transportului cu elicopterul.
Apărările inculpatului sunt infirmate de datele faptice rezultate din analiza probatoriului arătat mai sus, respectiv transcrierile convorbirilor telefonice anterioare zborului întors, coroborate parţial cu declaraţiile inculpatului Ţ., din care rezultă că un plic (indiferent de conţinut) a fost remis, direct, prin intermediul pilotului, către inculpatul A., cât şi de interceptarea convorbirii dintre inculpatul Ţ. şi pilot, ulterior zborului, când cel dintâi are confirmarea că inculpatul A. a primit tot ce i s-a remis (şi a fost mulţumit de conţinut).
Susţinerea inculpatului A., în sensul că singurul lucru luat din elicopter a fost mapa sa, este, în esenţă, reală, întrucât ţinerea plicului la vedere este considerată în general, în executarea faptelor de acest tip, un act cel puţin necugetat, iar transportul lui putea fi realizat mult mai în siguranţă dacă ar fi fost plasat în interiorul mapei.
În ceea ce priveşte transportul cu elicopterul (care este închiriat pe numele societăţii de salubrizare a inculpatului Ţ.), transport al cărui caracter gratuit a fost confirmat de ambii inculpaţi, practica judiciară este constată în sensul că şi un astfel de transport gratuit are caracterul unui folos necuvenit (C.A. Alba Iulia, s. pen., dec. nr. 72 din 22 ianuarie 2010 ). Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât inculpatul A. s-a deplasat la T. M. în calitate oficială şi urma să supervizeze (având deci atribuţii de control) meciul la care participa echipa sponsorizată şi susţinută constant de inculpatul Ţ., ceea ce afectează în mod evident neutralitatea inculpatului A. în calitatea sa de supervizor, indiferent de faptul că nu i se impută acestuia faptul că ar fi favorizat echipa din T. M. cu acest particular prilej.
Scopul remiterii şi primirii acestor foloase necuvenite a constat în favorizarea de către inculpatul AVRAM VASILE, în calitatea sa de preşedinte al C. C. A. din cadrul FRF, a echipei sponsorizate de inc. Ţ. în ediţia campionatului de fotbal 2011 – 2012, prin influenţarea delegării arbitrilor la meciurile la care participa echipa în speţă, în sensul desemnării unor arbitri agreaţi de managementul acestei echipe de fotbal.
Scopul dării – remiterii mitei, aşa cum a fost reţinut în încadrarea juridică dată la momentul sesizării instanţei, este confirmat de modul de desfăşurare a campionatului în speţă, la meciurile echipei din T. M. fiind desemnaţi constant un număr redus de arbitri ( astfel cum rezultă din rapoartele existente la filele 63 şi urm. vol. 3 dup), unul dintre aceştia fiind ….inculpatului, M.A., cu ocazia nunţii căruia inculpatului Ţ. a produs o însemnată cantitate de vin pentru oaspeţi, aspect ce rezultă din interceptările convorbirilor telefonice şi nu este infirmată de nici unul din inculpaţi.
Cu privire la numărul mic de arbitri desemnaţi pentru echipa în cauză, o examinare chiar superficială a evidenţelor pentru campionatul anterior ( f. 73 şi urm. acelaşi volum) ar conduce la concluzia că rotaţia arbitrilor de la un meci la altul, pentru aceeaşi echipă, este una mult mai amplă, cu foarte puţine coincidenţe în numele persoanelor desemnate ca atare.
Argumente de ordin logic conduc de altfel la aceeaşi concluzie – inculpatul Ţ. este foarte interesat în evoluţia echipei pe care o sponsorizează, moral şi material, Tribunalul reţinând ca pertinente şi aserţiunile Parchetului inserate în propunerea de arestare preventivă, referitoare la legăturile strânse ale inculpatului cu …. M. (confirmate de interceptările telefonice la care Tribunalul a făcut trimitere mai sus), care este în acelaşi timp şi v.
Disponibilitatea şi caracterul efectiv al interferenţelor inculpatului A. în modul de desemnare a arbitrilor este susţinută de interceptări ale convorbirilor telefonice existente la dosarul cauzei ( f. 177, 182, 189 vol. 2 dup, ) în cadrul cărora inculpatul discută cu persoane a căror calitate aşa cum reiese din contextul discuţiilor este aceea de proprietari sau manageri de cluburi de fotbal, despre modul în care diverşi arbitri au condus meciurile, inculpatul acceptând recomandarea înlocuirii lor, aspect ce este în mod evident o încălcare a obligaţiei de echidistanţă ce revine acestuia în virtutea funcţiei, şi, de asemenea, relevanţă prezintă şi o altă convorbire telefonică din 27.07.2011 ( f. 167 vol. 2 dup) în care acelaşi inculpat îşi arată disponibilitatea de a interveni pentru sprijinirea unei anumite persoane, recomandate de interlocutor, într-un anumit examen dat de acea persoană în calitate de arbitru.
În ceea ce priveşte criticile formulate de apărare sub aspectul elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită, care nu ar fi întrunite în cazul inculpatului AVRAM VASILEîntrucât acesta nu are, potrivit regulamentelor F., atribuţii concrete în delegarea arbitrilor, cu privire la desemnarea efectivă a acestora fiind stabilite persoane nominalizate în înscrisul depus la dosarul cauzei, ci numai atribuţii de avizare a listei de arbitri propuşi, Tribunalul le apreciază nefondate, întrucât această teză este contrară practicii judiciare constante şi confirmate a instanţelor de judecată şi Înaltei Curţi.
Pentru îndeplinirea elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită, este suficient ca persoane care remite mita să aibă convingerea că inculpatul are posibilitatea, în calitatea sa oficială, să influenţeze efectiv îndeplinirea actului solicitat, chiar dacă nu are atribuţii efective în realizarea acestui act. Aşadar, existenţa infracţiunii de luare de mită nu este condiţionată de împrejurarea ca îndeplinirea actului de serviciu să fie în competenţa exclusivă a inculpatului, ci este suficient ca, în virtutea atribuţiunilor specifice funcţiei, acesta să aibă competenţe generale în emiterea sau îndeplinirea actului respectiv şi, în concret, să poată influenţa luarea deciziei de care este interesată persoana ce remite folosul necuvenit, condiţie ce este îndeplinită în speţa de faţă. (Trib. Neamţ, sent. nr. 37 din 17 martie 2011, Trib. Bucureşti, s. a II-a pen., sent. nr. 544 din 22 aprilie 2004, I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 273 din 27 ianuarie 2010, I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2398 din 12 aprilie 2006, ş.a.m.d.).
Evident, finalitatea urmărită prin actul dării de mită ( ocuparea unei poziţii mai bune de echipa favorizată) nu a fost îndeplinită, însă această împrejurare nu condiţionează existenţa infracţiunilor de dare şi luare de mită.
În ceea ce priveşte critica formulată de inculpatul Ţ. prin apărător, referitoare la presupusa inconsecvenţă a situaţiei de fapt reţinute succesiv de organele de urmărire penală în cursul cercetărilor, Tribunalul o consideră de asemenea neîntemeiată, întrucât o atare evoluţie a situaţiei de fapt reţinute de organele de urmărire penală pe parcurs este consecinţa logică a modului în care au decurs cercetările, de la sesizarea originală şi până în momentul sesizării instanţei. Datele în baza cărora a fost întocmit procesul – verbal de sesizare din oficiu, şi care au rezultat din interceptările telefonice efectuate în baza mandatului de siguranţă naţională menţionat în referatul de propunere a arestării preventive, au probat în acel stadiu incipient numai actul material al dării – luării de mită, numai ulterior în urma completării probatoriului prin efectuarea interceptărilor telefonice în baza unor autorizaţii emise în temeiul art. 91 ind. 1 c.p.p. şi a audierii de persoane putând fi stabilit efectiv scopul urmărit. O atare evoluţie este logică şi are ca şi cauză tocmai specificul acestui tip de infracţiuni, dar şi specificul metodologiei de investigare a acestui tip de fapte. De altfel, aceste pretinse diferenţe invocate de apărare nu există în actele procesuale efectuate din momentul începerii urmăririi penale, fapt agreat de altfel de apărare care nu a invocat existenţa vreunei vătămări.
Totodată, se constată că sunt îndeplinite şi condiţiile prev. de art. 148 lit. a şi f din Codul de procedură penală cu privire la inculpaţi, pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pe care se presupune că le-ar fi săvârşit inculpaţii fiind mai mare de 4 ani, în al doilea rând existând probe certe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor prezintă, incontestabil, o gravitate generică ridicată, dovadă fiind reacţia opiniei publice dar şi a legiuitorului care a intervenit prin instituirea de măsuri speciale în vederea combaterii fenomenului de corupţie. În ceea ce priveşte gravitatea concretă, Tribunalul va avea în vedere atât calitatea inculpaţilor cât şi specificul mediului afectat de acţiunile ce fac obiectul cauzei. Din acest punct de vedere va avea în vedere o serie de criterii obiective, şi anume împrejurarea că sportul în cauză este un sport foarte popular, prin amploarea competiţiilor, dedicaţia suporterilor, şi interesul manifestat de opinia publică în general. O relevanţă şi mai accentuată prezintă însă împrejurarea că, indiferent de natura activităţii sportive afectate, un comportament ilicit de genul celui reţinut în sarcina inculpaţilor afectează o valoare al cărui caracter fundamental, esenţial, nu poate fi ignorată nici de persoanele ce nu ar avea legături de afinitate cu acest sport, şi anume spiritul de corectitudine sportivă ( fair play ), ce constituie practic regula comună oricărei activităţi sportive. Această valoare se traduce în final în concepte fundamentale precum cinste, onestitate, probitate, ce ar trebui să guverneze în principiu orice tip de relaţie socială.
În privinţa inculpatului AVRAM VASILE, condiţia pericolului social cerut de art. 148 lit. f c.p.p. este relevată şi (şi mai ales) de împrejurarea că a comis fapta în calitatea sa de preşedinte al C. C. a A., calitate în care avea chiar obligaţia de a prezerva, cu onestitate şi profesionalism, acest spirit de corectitudine la care am făcut referire anterior.
În privinţa inculpatului ŢERBEA SORIN IOAN, a cărui acţiune a contribuit în mod egal la afectarea valorilor sociale menţionate, Tribunalul reţine şi calitatea sa de membru în C. e. FRF, ca un aspect în detrimentul acestuia, dar şi împrejurarea că datele existente la dosar relevă posibilitatea ca potenţa sa financiară să se datoreze unor legături nefiresc de apropiate cu instituţia primăriei locale, inculpatul acţionând nu numai în calitate de om de afaceri dar şi de persoană ce poate influenţa deciziile unor reprezentanţi ai statului.
În privinţa ambilor, remarcă poziţia procesuală nesinceră, mai accentuată chiar în cazul inculpatului Ţ., care tinde să ofere noi justificări necoroborate şi uneori ilogice pe măsură ce este confruntat cu probatoriul existent.
Luând în considerare şi din oficiu cât şi la solicitarea subsidiară a apărării posibilitatea luării unor măsuri preventive restrictive de libertate, conform art. 136 lit. b şi c c.p.p., pentru argumentele expuse anterior, şi reţinând pericolul ridicat atât al faptei cât şi al făptuitorului, Tribunalul apreciază că o astfel de măsură nu este oportună în acest moment procesual, şi nu ar servi bunei administrări a cauzei.
Prin prisma celor mai sus expuse, Tribunalul apreciază că măsura arestării preventive a inculpaţilor AVRAM VASILE şi ŢERBEA SORIN IOAN se impune pentru o mai bună desfăşurare a procesului penal, conform art. 136 al. 1 din Codul de procedură penală.
Faţă de toate considerentele anterior expuse şi în baza art. 1491 alin. 9 Cod procedură penală va fi admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
Evident, faţă de această soluţie, menţionarea unei dispoziţii speciale în minută în sensul respingerii cererilor de luate a măsurilor prevăzute de art. 136 lit. b sau c este inutilă, şi Tribunalul nu va apela la o astfel de tehnică de redactare.
In baza art. 1491 alin. 10 Cod procedură penală rap. la art. 136, art. 143 şi art. 148 lit. a şi f Cod procedură penală va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor AVRAM VASILEşi ŢERBEA SORIN IOAN pe o durată de 29 de zile de la data de 25.09.2011 şi până la data de 23.10.2011, inclusiv.
Aşa fiind, urmează a admite propunerea Ministerului Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi a dispune arestarea preventivă a inculpaţilor AVRAM VASILEşi ŢERBEA SORIN IOAN pe o durată de 29 de zile de la data de 25.09.2011 şi până la data de 23.10.2011, inclusiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art. 1491 Cod procedură penală admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
Dispune arestarea preventivă a inculpaţilor AVRAM VASILE şi ŢERBEA SORIN IOAN pe o durată de 29 de zile, de la data de 25.09.2011 până la data de 23.10.2011, inclusiv.
