Autostrada care reduce preţul caselor la jumătate (ARTICOL INTEGRAL)

O cale mai rapidă de a ajunge spre Braşov va implica o mobilitate mai mare a forţei de muncă, perspectiva achiziţionării unei locuinţe la un preţ mult redus faţă de una similară în Capitală şi o diminuare considerabilă a consumului de combustibil către destinaţiile turistice de pe Valea Prahovei.

Un studiu realizat la cererea Fondului Monetar In­ter­naţional sus­ţinea că România pierde anual 50 milioane de euro pentru că nu există autostrada în lungime de 168 de kilometri care să unească Braşovul de Capitală. Afectaţi în mod direct sunt deopotrivă cele câteva milioane de persoane care trăiesc de-a lungul acestui drum, dar şi companiile din turism sau transportatorii.

De două ori mai rapid pe autostradă

Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), spune că un tir care ar face curse doar în pe şoselele din ţară ar putea străbate, anual, între 80 şi 100.000 de kilometri. În Europa media este de 135.000 şi poate ajunge la 200.000 de kilometri pe an. Dinescu mai oferă un exemplu legat de modul în care autostrada va reduce costurile transportatorilor. Un proprietar care are o flotă de 10 camioane se confruntă, în acest moment, din cauza drumurilor înguste şi aglomerate, cu un accident major pe an. După realizarea autostrăzii, astfel de evenimente vor apărea mult mai rar, în medie, o dată la trei ani. 

„Realizarea autostrăzii va duce la un consum de combustibil cu 10-20% mai redus. Pe de altă parte, astăzi, viteza medie de deplasare a unui camion în România este de 40-45 km/oră, aproape de două ori mai mică decât în Germania. Dacă am avea o autostradă, timpul pentru a ajunge la o destinaţie s-ar înjumătăţi, iar creşterea eficienţei pentru un transportator va ajunge undeva între 30 şi 50%.” Aceste perspective sunt confirmate – desigur păstrând proporţiile – de un studiu privind oportunitatea dezvoltării unui sistem de autostrăzi interconectate în SUA care ar fi însumat aproximativ 4.000 de mile. Concluziile au arătat că, prin realizarea acestui proiect, beneficiile însumate, pentru cetăţeni şi pentru companii, vor creşte până în 2020 cu 1,6 miliarde de dolari, iar din 2035 cu 5,1 miliarde anual. Mai interesant este că oamenii de afaceri vor economisi 303.000 ore zilnic, pe care altfel le-ar fi pierdut pe drumuri aglomerate sau cu o singură bandă pe sens.

Vilele se mută către Ploieşti

Cei 168 kilometri de autostradă vor duce la o creştere a mobilităţii persoanelor care locuiesc pe această rută. Compania de consultanţă imobiliară Esop a publicat un studiu în care arăta că, în situaţia de acum, doar 10% din bucureşteni se gândesc că ar putea locui în afara oraşului. „Autostrada Bucu­reşti-Braşov va diminua presiunea pe segmentul reziden­ţial, prin crearea unui nou pol de dezvoltare comercială şi industrială”, spune Mirela Raicu.

Reprezentantul companiei ne-a precizat că „nu distanţa faţă de oraş este condiţionarea reală pentru o familie, ci timpul de acces către centrul oraşului, care ar trebui să nu depăşească 30-40 minute”.

Studiile mai arată că prin crearea unei rute fără ambuteiaje, dezvoltatorii ar fi dispuşi să înceapă construcţia unor cartiere rezidenţiale la o depărtare de până la 20 kilometri de oraş. „În condiţiile în care va exista o infrastructură de acces de calitate spre oraş, există premisele ca din ce în ce mai mulţi bucu­reşteni să migreze în afara Capitalei, din dorinţa de a-şi permite un standard de viaţă mai bun, dar mai puţin costisitor. În acelaşi timp, ei vor avea posibilitarea realizării unor locuinţe cu 40-50% mai reduse ca şi costuri”, spune reprezentantul Esop.

Traficul comercial, marele plus

Directorul Societăţii Academice din România, Sorin Ioniţă, susţine că oamenii din jurul marilor oraşe ar putea face naveta pe traseul noii autostrăzi pentru un loc de muncă la Braşov sau Ploieşti. „Multe firme din nordul Bucureştiului au angajaţi care şi-au cumpărat apartamente în zona de sud a Ploieştiului pentru că, în orele de vârf, le e mai uşor să ajungă la muncă.” Ioniţă nu crede însă că cineva ar fi dispus să locuiască pe Valea Prahovei şi să muncească zilnic în Capitală din cauza distanţei prea mari. Directorul SAR susţine, de altfel, că marele câştig al construirii unei autostrăzi îl reprezintă crearea unei rute pentru traficul comercial, punând pe planul al doilea „descongestionarea unei destinaţii de vacanţă”.

„Pentru a putea măsura eficienţa viitoarei rute spre Braşov ar trebui cunoscută valoarea taxei de autostradă”, crede Ioniţă. Transportatorii şi-au făcut un calcul în acest sens şi spun că un preţ rezonabil ar fi de 5 euro la 100 de kilometri.

„În Europa vorbim de 12-30 eurocenţi pe kilometru, dar atunci când se va calcula o taxă de autostradă pentru România va trebui să se ţină cont de realităţile economice”, ne-a explicat Dinescu, secretar general UNTRR.  

Statul încurajează munca la distanţă de casă

Statul îi încurajează pe cei fără loc de muncă să îşi extindă căutările şi în alte zone care sunt mai depărtate faţă de localităţile unde îşi au domiciliul. Conform legii, „persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează, într -o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 kilometri de localitatea în care îşi au domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării”, explică Liliana Bogdan, şef de comunicare la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Este vorba de o primă care depăşeşte 1.000 de lei. Dacă în prima jumătate a anului doar 2.000 de persoane au beneficiat de această primă, prin deschiderea unui autostrăzi, mult mai multe persoane ar putea fi tentate să îşi găsească o slujbă departe de casă.

„Locuirea în afara Capitalei este o soluţie viabilă dacă sunt asigurate trei premise esenţiale: o infrastructură eficientă de acces către Bucureşti, zone de utilităţi – magazine, grădiniţe, spaţii de relaxare – şi, nu în ultimul rând, proiecte care să fie gândite atractiv financiar şi conceptual astfel încât să ofere un avantaj faţă de cele situate în Bucureşti.” Mirela Raicu, reprezentant Esop

Ce s-ar întâmpla dacă ar exista autostrada Bucureşti-Braşov

172.000 euro/zi reprezintă beneficiile materiale, economice sau de altă natură aduse de existenţa acestei rute

40% reprezintă reducerea costurilor pentru o casă de-a lungul autostrăzii faţă de una similară în Capitală

80% din bucureşteni ar fi dispuşi să locuiască în afara oraşului

17 kilometri de oraş este distanţa până la care dezvoltatorii consideră că va merita să ridici cartiere rezidenţiale

20% reprezintă scăderea consumul de combustibil.

Distanţe parcurse

80-100.000 km ar putea anual face un tir dacă dacă ar circula numai pe drumurile din România

135-200.000 km ar putea face anual un tir dacă ar circula pe autostrăzile din Europa

Viteză de deplasare

40-45 km/oră este, astăzi, viteza medie a unui tir pe distanţa  Bucureşti-Braşov

70-75 km/oră este viteza medie a unui tir pe autostrăzile din Germania

Costuri

7-8 euro ar putea fi taxa de autostradă